HOROSCOP. Cele 22 de semne ale zodiacului original.

Catherine Tennant sustine in cartea ”The Lost Zodiac: 22 Ancient Star Signs – What They Mean and How to Find Them in the Night Sky”, publicata in 1995, ca horoscoapele actuale sunt incomplete pentru ca nu se mai folosesc toate semnele zodiacului original, fapt care explica de ce nu ne regasim mereu in descrierile horoscoapelor clasice.

Cele 22 de semne ale zodiacului folosite in antichitate de catre greci si babilonieni sunt:

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: PEGAS (13 martie – 1 aprilie) – cei nascuti sub acest semn al inspiratiei au o imaginatie bogata, dar pot intampina greutati in a face diferenta dintre real si fictiune. Un nativ din Pegas isi face intotdeauna mari sperante si uneori este greu pentru ceilalti sa traiasca alaturi de el. Se indragosteste usor, dar este un partener pretentios. Se impaca bine cu Vulturul, Lira, Perseu

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: ANDROMEDA (2-9 aprillie, 19 aprilie – 8 mai) – copiii “printesei inlantuite” sunt loiali, saritori si sensibili la sentimentele celorlalti. Ei vad numai ce-i mai bun la cei pe care-i iubesc si adesea ignora greselile. Nativul din Andromeda are tendinta de a se autocompatimi atunci cand soarta nu ii este pe masura asteptarilor, si poate fi de asemenea arogant, dominator si dornic de a-si stapani propriul destin. Se intelege bine cu Perseu, Orion, Coroana Vantului de Nord

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: RAUL NOPTII (1-12 martie, 10-18 aprilie, 9-15 mai) - Nativii nu se lovesc niciodata de obstacole frontale, iar cand pornesc pe un drum sunt de neoprit. Sunt eternii optimisti, siguri ca intotdeauna exista o cale atunci cand exista si vointa. Niciodata nu critica sau emit o judecata morala. Raul, numit dupa vechiul Babilon, se potriveste cel mai bine cu Lebada, Lira, Barca si Orionul.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: PERSEU (16-31 mai) – cei nascuti sub semnul “eroului puternic” au tendinta sa se miste repede, sunt spirituali si au multa energie. Au tendinta sa faca multe planuri, iar plictiseala le poate cauza depresii. Sunt foarte curajosi, de acea sunt putine lucruri de care se tem. Nativul este foarte loial si dupa ce se indragosteste o face pentru totdeauna. Se potriveste cu Andromeda, Dragonul si Vulturul.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: ORION (1-7 iunie, 17-27 iunie) -Nativii sunt foarte largi la suflet. Ca rezultat al puterii si energiei lor sunt intotdeauna in miscare. Au un simt ascutit al dreptatii si uneori nu pot accepta slabiciunile celorlalti. Pot fi dificili in unele relatii. Orionul se intelege cu Marele Urs, Ingrijitorul de Ursi, Cainii, Raul .

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: CARUL (8-16 iunie) - sunt bine chibzuiti si nu fac nimic fara a se gandi bine inainte. Sunt rezonabili, logici, drepti, intreprinzatori, creativi si disciplinati. Desi se straduiesc din greu pentru a echilibra emotia cu ratiunea, uneori au tendinta de a ascunde sentimentele neplacute, ceea ce le provoaca confuzie, si uneori o stare depresiva. Situat la nord de Oion, Carul se impaca bine cu Ingrijitorul de Ursi, Pegas, Perseu.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: CAINE (28 iunie-7 iulie, 18-25 iulie) - acesti oameni au incredre in instrnct si in intuitie. Ei privesc lucrurile prin prisma celorlalti si nu sunt usor de pacalit. Loialitatea este cel mai puternic atribut al lor si se poate conta pe ei in afaceri si dragoste. Situati la calcaile lui Orion, cainii sunt protectorii celor pe care ii iubesc. Fac pereche buna cu Orion, Vantul de Nord, Vulturul.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: CORABIA ARGONAUTILOR (8-17 iulie, 22-28 septembrie) - sunt schimbatori, talentati si galanti in timp ce in interiorul lor sunt aspri si au o intuitie puternica. Intotdeauna populari si prietenosi, ei au multi prieteni. Se potrivesc bine cu Lira, Raul Noptii, Centaurul Intelept, Aceasta constelatie uriasa este de 1200 de ori mai stralucitoare decat soarele.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: DRAGONUL (26 iulie-7 auguat, 16-23 decembrie) - intelepti si puternici, acesti nativi sunt fie ei insisi creativi, fie cultiva acest talent la altii. Sunt secretosi si tin la propriul lor spatiu, dar au de asemena nevoie de relatii apropiate. De obicei, aprinsi si emotionali, pot fi distructivi in exprimarea sentimentelor. Dragonii adesea cad intr-o dispozitie proasta si au tendinta sa fie suspiciosi si pesimisti. Se potrivesc cu Sarpele, Carul si Cupa

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: MARELE URS (8-15 august, 24 august-10 septembrie) - este semnul conducatorilor, judectorilor si regilor. Pot face previziuni si poseda o larga varietate de priceperi si talente. Sunt puternici, afectivi, loiali si curajosi. Sunt compatibili cu Ingrijitorul de Ursi, Orionul.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: SARPELE DE MARE (16-23 august) - dispozitiile acestor nativi sunt in continua shimbare. Serpii sunt amanti grozavi, indrazneti, senzuali si erotici. Sunt foarte creativi, cu simtul umorului. Adesea sunt deschisi si increzatori. Sarpele de Mare este o pereche potrivita pentru Delfin, Vantul de Nord, Andromeda.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: CUPA (11-21 septembrie) – nativii din cupa sunt viata si sufletul fiecarui grup. Spirite libere se detestand limitarile, nu au rabdare pentru reguli sau rutina. Daca nu au spatiu sa se desfasoae, devin nervosi. Amuzanti si creativi, isi fac multi prieteni si sunt niste amanti pretiosi. Sunt compatibili cu Vantul de Nord, Corbul, Sarpele de mare.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: CORBUL (29septembrie-11octombrie) - intuitia este marea sa forta, la fel de bine ca si intelegrea si rezolvarea problemelor complexe. Multi nativi tind sa devina clarvazatori. Pentru ca se bizuie prea mult pe intuitie, adesea fac greseli serioase si au tendinta sa priveasca viata alb-negru. Uneori sunt atat de pesimisti, incat devin profeti ai judecatii de apoi. Corbul, care sta in spatele Sarpelui de Mare, se potriveste cu Lebada, Cainele.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: INGRIJITORUL DE URSI (12-26 octombrie) - acestia sunt visatorii ce par tot timpul sa lucreze la un plan maret. Cinstiti, liberali si intelegatori, ei vor binele tuturor. Sunt de asemenea fiinte inalt creative si inventive in gasirea solutiilor la problemele mai vechi. Au multi prieteni, dar se incred in altii prea mult. Sunt compatibili cu Marele Urs, Carul, Orion.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: COROANA VANTULUI DE NORD (27 octombrie-10 noiembrie) - mari admiratori ai frumosului, acestia sunt eleganti, moderni, gratiosi si au un simt rafinat al modei. Admiraori ai cunoasterii si capabili sa discute orice subiect inteligent, curiozitatea lor este nelimitata. O slabiciune importanta este aceea ca stiu prea mult si timd sa cantareasca cu exagerare orice decizie. Se potrivesc cu Andromeda, Vulturul.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: SARPELE (11-19 noiembrie, 24-28 decmbrie) - acesti oameni sunt subtili, sofisticati si e dificil sa-i cunosti si sa-i intelegi. Intelepti, populari si carismatici au tendinta de a se lasa condusi. Slabiciunea lor este aceea ca isi fac planuri mari si adesea au reputatia de a fi nesimtitori. Serpii se impaca bine cu Ophiuchus, Sarpele de Mare, Perseu .

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: CENTAURUL INTELEPT (20 noiembrie-5 decembrie) - intelepti, nobili, blanz, practici si grijulii, iubesc si se impaca exceptional cu animalele. Vindecatori naturali care adesea devin doctori. Centaurii adora marile iesiri si pot fi atleti inzestrati. Intelepciunea lor este cautata de altii, de aceea ei adora sa dea sfaturi. Fac partida buna cu Lira, Corabia, Ophiuchus.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: OPHIUCHUS (6-16 decembrie) – cei nascuti sub acest semn, care inseamna mesagerul sarpelui, sunt terapeutii naturali, vindecatorii, invatatorii si actorii. Sensibili, intuitivi, simpatici si intelegatori, ei sunt fanatici pentru sanatatea lor si pot deveni ipohondri. Semnul este compatibil cu Centaurul Intelept, Sarpele, Carul.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: LIRA (29 decembrie-13 ianuarie) - romantici, cu viziuni largi asupra frumusetii si perfectiunii, imaginatia lor poate fi atat putere, cat si slabiciune. Cand lumea nu izbuteste sa se afle la inaltimea notiunilor or despre dragoste, se ascund in spatele viselor. Amanti perfecti si parteneri loiali, au tendinta de a se plange tot timpul. Semnul este compatibil cu Centaurul Intelept, Barca, Lebada, Delfinul.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: VULTURUL (14-28 ianuarie) – sunt extrem de isteti, cu puteri intelectuale mari. Inteligenta ii face sa fie dispretuitori cu cei mai putin isteti decat ei. Neinduatori in urmarirea succesului, aroganta lor le furnizeaza multi dusmani. De aceea, adesea sunt paranoici. Pot fi oricum si prieeni loiali si pasionati. Invecinandu-se cu Calea Lactee, acest semn se potriveste cu Pegas, Perseu, Sarpele.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: DELFINUL (29 ianuarie-8 februarie) – ei cauta perfectiunea in ei insisi si in altii. Prietenosi si directi, ei stiu instinctiv atunci cand cineva sufera. Desi puternici, sunt pasnici si usor de condus, in afara da cazul in care se infurie, cand pot deveni dusmani periculosi. Sunt genul de parinti iubitori si loiali, prieteni grijulii. Compatibili cu Vulturul, Corbul, Sarpele de Mare.

HOROSCOP – SEMN ZODIAC: LEBADA (9-28 februarie) – nobili, gratiosi si aratosi, acestia sunt visatorii care adesea se invaluie n propriile ganduri si vise. De aceea, devine usor ca altii sa profite de ei. Usor de condus, chiar pasivi, pot, oricum, deveni cranceni, nu lipsiti de ferocitate atunci cand finta iubita este amentintata. Se impaca bine cu Raul, Andromeda, Lira, Dragonul.

sursa : ScienceLine.ro

Arkaim – Cetatea Soarelui construita de geti ?

Arkaim, cea mai misterioasa asezare antica, situata in regiunea Celiabinsk, in sudul Uralilor, a fost descoperita in 1987, in timpul lucrarilor de adancire a vaii raului din apropiere, care urma sa fie inundata.

Autoritatile locale doreau sa construiasca un rezervor imens de apa, pentru irigarea campurilor aride. De atunci, istorici, arheologi si numerosi cercetatori au incercat sa inteleaga secretele acestei cetati circulare, mai ales pe cele legate de natia care a locuit aici in urma cu peste 4000 de ani, la varsta la care a fost datata asezarea.

Arienii din Urali

Sapaturile au scos la iveala o structura bazata pe cercuri concentrice, cu scop presupus ritualic, ca cele care fac parte din cultul Soarelui, descoperit peste tot in lume, de la Sarmizegetusa pana in Mexic. La prima datare, orasul Arkaim s-a dovedit a fi de-o varsta cu Egiptul si Babilonul. Gennadi Zdanovici, presedintele asociatiilor de arheologi care cerceteaza Uralii, a sustinut ca proiectul foarte costisitor pentru construirea bazinului de apa sa fie abandonat, importanta arheologica a asezarii fiind considerata inestimabila. De atunci, prin Arkaim s-au preumblat cohorte de cercetatori. S-a avansat ipoteza ca populatia care a intemeiat Arkaimul apartinea celei mai vechi civilizatii, numita indo-europeana, desi, daca luam in calcul ordinul de vechime, ar trebui redefinita ca europeano-indiana. Vadim Cernobrovi este de parere ca cei care au intemeiat acest oras antic pe valea Arkaim ar fi arieni. Tipic pentru cultura ariana, si in Arkaim se afla un templu solar si un observator astronomic de “tip Stonehenge”, dar de dimensiunile celor din Muntii Orastiei de pe teritoriul geto-dacilor. Vadim Cernobrovi este coplesit de infatisarea cetatii solare: “Un zbor deasupra Arkaimului cu elicopterul iti lasa o impresie incredibila. Uriasele cercuri concentrice din vale sunt perfect vizibile. Orasul si imprejurimile sunt inscrise in aceste cercuri. Inca nu stim importanta lor, daca erau facute in scop defensiv, stiintific, educational sau pur si simplu tineau de vreun ritual”.

O cetate abandonata

Cetatea a fost construita pe un deal, un loc virgin, fara sa fi existat alta asezare inainte, dupa un model care, dupa parerea cercetatorilor rusi, imita sectiunea unui trunchi de copac, dar in planuri in trepte, fiecare cerc coborand o treapta fata de cel precedent.

Intregul ansamblu reprezinta un complex complicat, avand probabil rost civil, citadin, dar si functie religioasa, fiind orientat dupa pozitia unor constelatii. Cetatea circulara contine 60 de cladiri, 25 in cercul interior si 35 in afara acestuia. Fiecare casa asigura tot confortul, cu spatii structurate in jurul unei vetre deschise, din care cauza acoperisul era boltit, cu orificiul de evacuare a fumului protejat, ca sa nu patrunda ploaia sau ninsoarea. Fiecare casa avea o anexa, o camara pentru pastrarea alimentelor. Apa era adusa printr-un sistem de conducte subterane, foarte ingenios si util. Unele treceau prin apropierea vetrei, unde aveau si rolul de a regla tirajul focului, folosit, in opinia cercetatorilor, si la confectionarea unor bunuri de uz comun, din cupru si bronz. Un alt sistem de conducte trecea pe sub camari, apa rece curgatoare avand rol de racire a incaperii. Piata centrala din Arkaim, de forma neregulata, avea pe margini, din loc in loc, altare ritualice pentru foc. Cercetatorii au observat ca orasul era echipat cu un sistem antifurtuna, care il proteja impotriva ploilor torentiale, apa scurgandu-se, prin canale, in vale. Casele erau protejate impotriva incendiilor, materialele de constructie fiind impregnate cu o substanta ignifuga. Cu atat mai curios este modul in care locuitorii au parasit orasul, incendiindu-l intentionat, dupa ce si-au strans strictul necesar, fara sa fi fost amenintati. Cercetatorii au ajuns la aceasta concluzie pentru ca nu exista ramasite umane si nici indicii ca ar fi avut loc vreo lupta in imprejurimi. Un mod similar de parasire a cetatilor l-au practicat si mayasii.

Focar geopatogen?

Specialistii de la statiile de monitorizare a anomaliilor din Urali au semnalat o serie de fenomene curioase, care se manifesta in aria orasului-cetate: fluctuatii ale parametrilor magnetici si de temperatura, care se mareste sau scade cu 5 grade Celsius spontan, fara sa fie un efect al schimbarii atmosferice, precum si fulgere globulare. Si turistii care se perinda prin Arkaim se plang anual de stari nefiresti, sunt cuprinsi inexplicabil de panica, cu cresterea tensiunii si accelerarea batailor inimii, dar si de o stare de febra, toate disparand brusc, asa cum apar. Multi copaci din zona prezinta malformatii si trunchiuri torsionate, semne ca exista focare geopatogene, ceea ce ar putea explica de ce oamenii si animalele nu se simt bine daca stau prea mult in zona. In plus, geologii au constatat ca exista si fracturi de placi tectonice in valea Arkaimului, muntii din jur fiind activi seismic, o alta sursa a anomaliilor fizice. Starile nefiresti semnalate de oameni pot fi provocate si de canalele subterane de apa, concentrari de resurse minerale sau terenuri mlastinoase, toate acestea fiind descoperite nu departe de cetatea de la Arkaim.

Masagetii – arhitectii constructiilor circulare

Cetatea Arkaim imita sectiunea unui trunchi de copac

Istoricul Jean Deshayes, autorul lucrarii “Civilizatiile vechiului Orient”, atribuie genul acesta de constructie circulara, total atipic pentru regiune, masagetilor, geti care au emigrat in masa, in mai multe etape, ajungand pana la Muntii Urali, in China si Tibet, pastrand de-a lungul timpului religia si simbolistica solara. Deshayes remarca “organizarea de stup” a cetatilor circulare, care a influentat ulterior arta funerara a vechiului Orient. Pana sa mergem mai departe cu masagetii, acest popor uitat de istoria tarii de provenienta, Romania, e bine de amintit o particularitate a geografiei tarii noastre: are un relief concentric, care coboara in trepte, de la Muntii Carpati la Subcarpati, la dealuri si podisuri, apoi la campii. Un model circular sacru, am putea spune, pentru triburile plecate in bejenie. In ce priveste cetatea solara Arkaim (in limba romana arhaica “im” inseamna noroi, mal), probabil ca “arca” fusese doar un popas spre destinatia finala, de aceea au si parasit-o, aparent fara motiv. Cert este ca in ruinele cetatii au fost descoperite sabii scurte cu lame curbate, ceramica ornamentata cu zig-zaguri, spirale si cruci cu raze, aceleasi simboluri fiind prezente si pe camasile din panza topita purtate de localnicii vaii Arkaim. Toate acestea duc cu gandul la folclorul geto-dac, desi vechimea cetatii Arkaim este mult mai mare. In schimb, urmele arheologice descoperite in Ucraina sunt extrem de asemanatoare cu cele descoperite in Romania, pe malurile Dunarii si ale Prutului, si datand din urma cu 4-5 milenii.

Adoratorii Soarelui

Arkaim. Un amfiteatru in trepte

Istoricul Burchard Brentjes, autorul vastei lucrari “Civilizatia veche a Iranului”, ii descrie in termeni elogiosi pe acesti masageti, “asezati pe fluviul Sar Daria si mai la est, principalii dusmani ai lui Cirus”. Dupa cum scria si istoricul grec Hekataios, care traia la curtea regelui Cirus, “ei cinstesc ca zeu numai Soarele si animalul inchinat lui, calul, sunt razboinici de temut, pedestri si calare, sunt echipati cu platose, iar armele lor sunt spade, securi de lupta, de arama. Harnasamentele cailor le sunt impodobite cu aur, iar ei poarta in batalii centuri si fruntare de aur”. Una dintre cetatile masagetilor a fost descoperita de arheologul sovietic S.P. Tolstov, in 1940, la Sanii – Daria. Era tot o cetate circulara, in varf de deal, inconjurata de un zid dublu de aparare, umplut cu pamant, ca murul dacic. Nu departe de aceasta cetate s-au infruntat ostile lui Cirus, in 530 i.e.n., cu cele masagete, conduse de regina Tomiris. Herodot ne spune ca “cea mai mare parte a ostii lui Cirus a fost nimicita, iar Cirus insusi si-a gasit acolo sfarsitul. Tomiris a umplut un burduf cu sange de om, a pus sa fie cautat lesul lui Cirus printre mormanele de persi morti si cand l-a gasit i-a inmuiat capul in burduf, ocarand mortul: “Ti-am promis atunci cand mi-ai ucis fiul prin inselaciune ca o sa te inving si o sa te satur de sange!”".

Monumentul circular de la Adamclisi

Urmasul lui Cirus, Darius, a patruns in 517 i.e.n. cu ostile in tinutul masagetilor, Horezm, care a trebuit sa se supuna, “in afara de triburile conduse de Tomiris”, conform cronicilor. Darius a fost oprit din razboaiele de cucerire dincoace de Dunare, “unde numai podul construit de persi (peste Dunare) il salva pe rege si armata lui sa impartaseasca soarta lui Cirus, fugariti de ostile getilor”. Un alt mare comandant al antichitatii, Alexandru cel Mare, a poftit sa-i cucereasca pe masageti, dar a dat gres. Horezmul a ramas in afara cuceririlor lui, totusi, unul dintre printii locali, Faramane, a vrut sa incheie cu Alexandru o alianta impotriva scitilor de la Marea Neagra. Conform istoricului expeditiilor lui Alexandru, Arian, Faramane venise cu 1550 de calareti si-i promitea ca, daca Alexandru va accepta alianta, va aduce si pe vecinii lui, colchii si amazoanele! Conform lui Brentjes, alianta lui Faramane a reusit sa-i alunge pe scitii din Ucraina si de mai departe. Poate ca aceasta mare batalie este consemnata pe monumentul circular de la Adamclisi, unde apar si amazoane prinse in lupta (multi istorici sustin ca monumentul este mult mai vechi decat patrunderea lui Traian in Dacia). Faramane a infiintat statul “Amu Daria”.

“Cetatea berbecului viril” a dahilor

Istoricul Burchard Brentjes scrie despre un trib al dahilor (“dahii si dachii tot unii sunt”, ne spune Miron Costin in “Letopisetul Tarii Moldovei”) care se asezase la nord de lacul Aral si care tabara, la 250 i.e.n., sub conducerea lui Arsache si a lui Tiridates, in nord-estul Iranului.

Caii solari dacici

Acestia sunt intemeietorii temutelor semintii ale partilor! (Poate nu intamplator, la Parta, judetul Timis, se afla cel mai vechi sanctuar din Europa, datat aprox. 5000 de ani!) Cetatea lor circulara, care pare a fi construita dupa planul Arkaimului, se numea “Koi – Kirlan”, tradusa in mod ciudat de catre istoricii uzbeci drept “Cetatea Berbecului mort”!!. desi conform limbii romane actuale, sensul ar fi mai degraba “berbecul viu”. Fara suparare, “coi” e cuvant stravechi, cu conotatii de virilitate! Si tot celor care inca mai sustin ca limba romana s-a format dupa cucerirea Daciei de catre romani, le mai oferim cateva elemente derutante, notate de Burchard Brentjes, si anume – urmasii dahilor lui Arsache au intemeiat dinastia Frates si au avut mai multi conducatori cu numele de Mitreadates. Iar Surenas (originar probabil din muntii cu acelasi nume, Sureanu, unde a inflorit cultul solar din timpuri stravechi), stralucita capetenie a ostilor regelui part Orodes al II-lea, a invins sapte legiuni de romani, conduse de legendarul Crassus, in anul 60 i.e.n. Dupa modelul razbunarii reginei masagetilor, Tomiris, lui Crassus i s-a taiat capul si i s-a turnat pe gura aur topit, “ca sa-l sature de setea de aur care l-a manat la razboi”.

Zvastici solare si la Staraia Riazan

In urma cu cativa ani, arheologul Ilia Ahmedov a descoperit in Rusia, langa Staraia Riazan, o cetate avand o constructie considerata de “tip Stonehenge”, numai ca avea dimesiuni mai mici si era din lemn, ca cea de la Sarmizegetusa, din Muntii Sureanu. Sanctuarul circular este situat pe culmea cea mai inalta, la jonctiunea raurilor Oka si Pronia, o arie bogata arheologic, incepand cu paleoliticul. Echipa de arheologi a constatat ca sanctuarul are 7 metri in diametru si este format din coloane din lemn de jumatate de metru grosime, situate la distante egale una de alta. In centru se afla o alta constructie, rectangulara, si un pilon. Alte doua gauri de piloni au fost descoperite in partea de est si de sud a sanctuarului. Pilonii cercului formeaza o poarta prin care se vede cum apune soarele vara. Pilonul din afara cercului puncteaza rasaritul. Bucati de ceramica cu simboluri identice cu cele de la Sarmizegetusa, in zig-zag, asemeni unor raze solare, si altele serpuite ca valurile unei ape, au fost descoperite langa sanctuar. Vasele proveneau din epoca bronzului si aveau un scop ritualic. In preajma sanctuarului nu a fost descoperita nici o asezare. Nici nu era bine pentru sanatatea omului sa existe o asezare la confluenta a doua rauri, iar preotii din vechime stiau acest lucru.

Origini carpato-dunarene

Model de locuinte la Arkaim

Din moment ce numai masagetii si dacii lui Arsache ridicau cetati circulare prin stepele Asiei, putem presupune ca “arienii” care au construit Arkaim erau stramosii lor. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford, publica, in anul 1993, la Barnes & Noble Books, New York, “The History of Civilization”. El situa leaganul arienilor, in timpul primei lor aparitii, in spatiul carpato-dunarean. Astfel de constructii circulare, “aparate ale lui Uriel”, cu rol astronomic, astrologic si agronomic, sunt caracteristice primei civilizatii. Reamintim ca in “Cartea astrilor ceresti”, Enoh, patriarhul antediluvian, este invatat de ingerul Uriel cum sa construiasca un “aparat ceresc”, pe care sa-l lase pamantenilor. Reconstruit dupa instructiunile lui Uriel, de catre cercetatorii britanici Christopher Knight si Robert Lomas, acesta a iesit exact de forma si dimensiunea sanctuarului rotund de la Sarmizegetusa. Si atunci, nici nu ne mai mira de ce, oriunde se gasesc astfel de sanctuare, in jur sunt denumiri stravechi ce amintesc de uriasul Uriel: Urali la rusi, Uroiul, la noi, cu mituri despre uriasi. Ca o regula, toate aceste “aparate” sunt bazate pe anumite zile, solstitiile de vara si iarna, cand razele soarelui cad pe o anumita parte a sanctuarului. Toate au o cale procesionala pavata cu placi de granit care duce la un templu, din care soarele poate fi vazut, prin ferestre si portaluri, in toate ipostazele sale. Acelasi model sacru il aveau si preotii daci, care construiau “aparatul solar” din lemn si granit. Arkaim nu este decat o alta cetate-sanctuar inchinata Soarelui, de slujitorii lor stravechi: arienii din bazinul carpato-dunarean.

sursa : formula-as.ro

Proba 2

Adv team

Valul galactic si anul 2012.

21 decembrie 2012, ora 11:11 – predictii si scenarii infricosatoare 
De mult timp, oamenii manifesta un interes deosebit fata de Calendarul mayasilor si profetiilor acestora, referitoare la un eveniment important ce urmeaza sa se petreaca in ziua de 21 decembrie 2012, precizad chiar si ora producerii acestuia: 11:11! 

Previziunile mayasilor au dat nastere multor speculatii aparute pe Internet, numeroase site-uri, mai noi sau mai vechi, profetind, nici mai mult, nici mai putin, decat… sfarsitul lumii. Un studiu mai aprofundat al scrierilor reprezentantilor culturii maya si al calendarului acestora, intocmit “”pe termen lung”", conduce la concluzia ca, la data si ora mentionata, nu va avea loc “”sfarsitul lumii”", ci se va incheia un an galactic. 

PRECURSORI. Un an galactic este perioada in care Sistemul Solar se roteste de-a lungul perimetrului galactic si se aliniaza cu centrul Galaxiei. Procesul dureaza circa 25.000 de ani. Deoarece “”termenul-limita”" prezis de mayasi se apropie, tot mai multi specialisti incep sa acorde o atentie sporita subiectului. Fara indoiala, reprezentantii culturii Maya posedau cunostinte foarte avansate in materie de astrofizica. Un popor ce putea ghici pozitia stelelor si intervalul ce urma sa se scurga pana la urmatorul an galactic poseda cunostinte stiintifice avansate. 

SCENARII TERIFIANTE. Predictiile amintite dateaza de mii de ani. In prezent, putem calcula producerea unor evenimente asemanatoare cu ajutorul echipamentelor moderne. Dar pe vremea mayasilor nu existau computere capabile sa calculeze miscarea astrelor. De unde provine insa starea de neliniste actuala? Ruinele civilizatiei Maya amintesc despre un “”sfarsit”", despre o “”trezire”", despre o “”ascensiune”", despre o noua “”densitate”" si sfarsitul celei de-a patra “”densitati”". Multi au interpretat semnificatiile scrierilor mayase drept evenimente terefiante, imaginand scenarii de-a dreptul infricosatoare. 

DENSITATI DIFERITE. Tot mai multi specialisti sustin legatura starii fizice si psihice a oamenilor cu pozitia corpurilor ceresti si faptul ca organismul uman are o compozitie asemanatoare celei astrale. Prin urmare, planetele si stelele ar fi un fel de “”rude indepartate ale oamenilor”", viata celor din urma fiind influentata de evenimentele petrecute la scara galactica. Reprezentantii civilizatiei Maya prevesteau ca omenirea va trece, din punct de vedere spiritual, intr-o noua “”densitate”". Potrivit predictiilor, cei “”alesi”" vor putea trece intr-o noua “”realitate”", in timp ce restul oamenilor vor ramane “”in urma”". Esenta lor spirituala va ramane la nivelul actual, fara a accede la urmatorul. De-abia peste alte 25.000 de ani, spiritul uman va putea trece intr-o alta densitate. Ce se va intampla in anul 2012? O posibila explicatie ar putea fi asemanarea cu un bloc cu mai multe etaje. Accesul in alta “”densitate”" poate fi asemuit cu mutarea unei familii la un etaj superior si stationarea acolo timp indelungat. Mayasii sustin ca omenirea locuieste acum la etajul 4 si multi dintre noi trebuie sa inceapa “”impachetarea”", pentru a pregati mutarea la etajul 5. Ce se va intampla insa cu cei care nu se vor “”muta”"?

Salvarea pamantenilor: Divinitatea sau extraterestrii? 

Previziuni referitoare la “”sfarsitul lumii”" sau “”Sfarsitul Timpului”" exista inca de la aparitia omenirii. Multi sunt de acord ca va exista un “”Sfarsit”", dar nu nu pot preciza cand si cum se va produce acesta. Savantii cred ca extraterestrii vor invada Pamantul, iar preotii sustin ca Iisus va reveni pe Pamant cu “”carele de foc”". 

TEORII. Exista numeroase versiuni referitor la cauzele distrugerii Pamantului, multi oameni fiind insa convinsi ca evenimentul va fi legat de descrierile existente in paginile Bibliei. Teorii privind la modul in care va avea loc “”Sfarsitul lumii”" apar cu regularitate si este foarte posibil ca una dintre ele sa se confirme. Autorul lucrarii “”Speranta Pandorei”", James Finn, este de parere ca “”Ziua de Apoi”" va fi in luna martie 2006. Multi altii sunt convinsi ca anul fatidic va fi 2012, si acestea nu sunt singurele versiuni. 

DEZASTRE NATURALE. Mai multe catastrofe naturale ar putea provoca “”Sfarsitul”". Procesul incalzirii globale va determina cresterea nivelului marilor cu 10 metri sau mai mult, provocand disparitia unor suprafete imense de pamant sub apa si crize alimentare severe. Dar vor exista supravietuitori. Eruptia unui vulcan foarte activ ar putea fi o alta cauza a disparitiei vietii pe Pamant. Recentele cresteri dramatice ale valorilor temperaturii in diferite regiuni ale globului si producerea unor cutremure par sa confirme ipoteza respectiva. Avand in vedere ca o asemenea eruptie dureaza foarte mult, exista serioase motive de ingrijorare. Ultimul vulcan superactiv care a erupt a fost Toba, din Insula Sumatra, in urma cu 75.000 de ani. Paradoxal, in regiunea respectiva s-a inregistrat recent un numar de seisme de mare magnitudine. 

VALUL GALACTIC. James Finn crede ca “”Sfarsitul”" va fi provocat de un “”Val Galactic”". Acesta ar fi cel de-al patrulea eveniment de acest fel din istoria Terrei. Specialistii sunt de parere ca datele si momentul producerii urmatorului “”Val”" s-ar fi putut descifra inca de la cel anterior. Din nefericire, multe informatii referitoare la subiectul respectiv s-au pierdut sau au fost ascunse, astfel incat Finn a petrecut o perioada indelungata studiind dovezile care au mai ramas, in speranta ca va putea afla mai multe despre viitorul “”Val”". James crede ca religia a fost creata in mod special pentru a transmite oamenilor informatiile respective. Dar se pare ca producerea neasteptata a unui “”Val Galactic”" de mai mica intensitate a deturnat cursul evenimentelor, determinand “”rescrierea”" religiei in varianta pe care o cunoastem astazi. 

 

ZIUA FATIDICA

“”Valul galactic”", despre care Finn crede ca se va produce in luna martie 2006, va distruge toate formele de viata de pe planeta. Totusi, “”Locuitorii Stelelor”", pe care, de obicei, credinciosii ii numesc “”Ingeri”", vor sosi la bordul unor OZN-uri (descrise sub forma unor “”care de foc”" in paginile Bibliei), cu putin timp inainte de declansarea procesului distrugerii propriu-zise a Terrei. Ei vor salva o parte dintre pamanteni, dar nu pe toti. Multe dintre “”semnele”" referitoare la “”Valul Galactic”" ar putea parea cunoscute si asemanatoare anumitor pasaje din Biblie. Aceasta similitudine nu ar fi deloc doar o simpla coincidenta, daca tinem cont ca “”mesajul”" a fost “”ascuns”" in invatamintele biblice, potrivit teoriei lui Finn.

2012 – anul Apocalipsei?!

 

Inversarea polilor magnetici ai Pamantului constituie noua spaima mondiala. In acceptiunea oamenilor de stiinta, inversiunea reprezinta “Punctul Zero”, pe care unii cercetatori il situeaza la sfarsitul anului 2012 

Apocalipsa mayasa

Sistemul cosmogonic mayas vorbeste de patru lumi diferite, incarnari ale Soarelui, care ar fi existat inaintea celei prezente si care au fost distruse de catastrofe in urma carora omenirea aproape a disparut. Pe calendarul mayas mai exista un soare, cel de-al cincilea, numit “Soarele celor 4 cutremure” si care prevesteste sfarsitul civilizatiei actuale, in urma unor cutremure cum nu au mai fost pe aceasta planeta si care vor incepe in Vest. Calendarul mayas incepe numaratoarea prezentului ciclu cu data de 12 August 3113 i.e.n. si se opreste la data de 21 Decembrie 2012 e.n. Aceasta perioada insumeaza 13 “baktuni”, adica 5125 de ani. Multa lume gaseste o similitudine intre mitul celui de-al cincilea Soare mayas si Apocalipsa lui Ioan din Noul Testament, care prevesteste aparitia, la sfarsitul mileniului al doilea, a unui “cer nou si a unui pamant nou, pentru ca cerul dintai si pamantul dintai pierisera si marea nu mai era”. In toate mitologiile lumii exista apocalipse mai mari sau mai mici, trecute sau viitoare. Problema celor care le interpreteaza este data lor, pentru ca timpul este “criptat” in tot felul de ghicitori sau este precizat in termeni necunoscuti. Sa fie interpretarea calendarului mayas o data certa a sfarsitului omenirii, asa incat pe 21 Decembrie 2012, odiseea umana sa ia sfarsit?

Inima Terrei bate mai repede

Cercetatorii americani au constatat ca “inima” Pamantului bate mai repede. De cand au inceput masuratorile, de la inceputul secolului XX, ea a batut cu o frecventa de 7,8 Hz, dar din anul 1980, s-a observat o accelerare, mai intai lenta, apoi, din 1997, mai rapida, ajungand la valoarea de 12 Hz. Cresterea frecventei vibratorii a planetei noastre face ca 24 de ore de viata sa corespunda cu numai 16 ore reale. Miezul planetei este conectat direct cu campul magnetic. Oamenii de stiinta au remarcat inca din secolul 17 ca acest camp se schimba in mod constant. In ultima suta de ani, intensitatea campului s-a redus cu cinci procente. Campul geomagnetic actioneaza ca un ecran protector impotriva radiatiilor cosmice. Fara el, viata pe Pamant n-ar putea exista decat, in cel mai bun caz, in forme mutante. In anul 2000, conform ratei de scadere calculate de specialisti, ea ar fi trebuit sa nu mai existe deloc, dar cum se vede, nu s-a intamplat asa! 

Glasul din adancuri

Din 1829, s-a constatat si o deplasare aleatorie a centrului Pamantului, care provoaca evenimente la nivelul scoartei terestre. Sacerdotii egipteni spuneau ca atunci cand Sfinxul, “Tatal fricii si al ororii”, va rade cu glas din adancuri, va fi rau de oameni. De fapt, este vorba de zgomotul care vine din interiorul Pamantului, atunci cand miezul se deplaseaza spre invelisul exterior, inregistrandu-se in scoarta cutremure, eruptii vulcanice, tsunami etc. Acest zgomot este consemnat in cronici, multe dintre “oracolele” vechimii fiind asezate pe astfel de puncte, unde crusta prezenta fisuri, iar atunci cand se auzea “glasul din adancuri”, sacerdotii preziceau catastrofe. 

O planeta tanara

“Terra este o planeta aflata in floarea tineretii, la nivel galactic”, este de parere prof. dr. Mircea Trifulescu, specialist in geologie. Un an galactic are 180 de milioane de ani terestri, iar Pamantul are 4,5 miliarde de ani, ceea ce inseamna ca planeta noastra are cca 26 de ani galactici. Dr. Trifulescu considera teoria inversarii polilor magnetici o mare cacealma. S-ar putea lua in discutie mai degraba oscilatiile cu perioade diferite, mai lungi si mai scurte, ale axei de rotatie a Terrei, care se datoreaza efectelor periodice produse de Luna si Soare asupra proeminentei ecuatoriale terestre. Schimbarile pozitiilor relative ale Soarelui, Lunii si Pamantului produc asupra Ecuatorului o serie de oscilatii cu perioade diferite. “Sunt deviatii predictibile, cu o perioada scurta de manifestare, care reglementeaza miscarea de rotatie a Terrei, nicidecum nu ne rastoarna planeta!”, este de parere prof. dr. Trifulescu. “Terra se afla intr-una din perioadele de contractie, care alterneaza cu perioadele de dilatare. In perioada de contractie, e adevarat, se manifesta fenomenul de incalzire globala, iar in faza de dilatare, se poate produce si o miscare a scoartei. Insa Terra mai are vreo 500.000 de ani de liniste, pana va incepe o activitate vulcanica de proportii, care o va reconfigura”. 

Peste miliarde de ani 

Apocalipsa lui Ioan, gravura sec. XIV

 

Si Aleksei Nikolaiev, specialist in cutremure de la Academia Rusa de Stiinte, considera ca nu exista motive de panica. Parametrii de rotatie ai Pamantului sunt variabili in timp. Dupa calculele sale, valurile tsunami din sud-estul Asiei au deranjat axa Pamantului, rezultand o accelerare a rotatiei, ziua devenind cu trei microsecunde mai scurta. Dar aceasta accelerare nu este permanenta. In functie de procesele subpamantene, de curentii de aer si curentii marini, axa Terrei are un “joc” in fiecare luna, fara sa produca vreun efect catastrofal. Nici modificarea parametrilor campului magnetic nu e un motiv de panica, fiind un proces dinamic natural. Cand ar trebui omenirea sa se ingrijoreze? “Cu adevarat, peste patru miliarde de ani, cand Soarele isi va pierde puterea!”, este de parere Nicolaiev. John Tarduno, specialist american in geofizica, a creat un program pentru predictia datei cand, eventual, se va produce inversarea polilor magnetici. Conform programului, aceasta se va intampla in cel mai rau caz peste 2000 de ani, iar nu in 2012. 

Fenomene climatice extreme

Si totusi, aceste abateri de la normalul cu care omenirea s-a invatat au urmari dramatice. Cercetarile la nivel international din ultimii zece ani au inregistrat schimbari dramatice de clima, alternante ale temperaturilor excesiv de mari, aducatoare de seceta, cu ploi torentiale care scot raurile din matca, si formarea tornadelor in zone unde nu sunt specifice. Inclinarea si curbarea terenului afecteaza constructia caselor, a instalatiilor de tratare a apelor. Deplasarile de teren modifica transportul in banda, conductele de apa, iar scufundarile de teren afecteaza grav soselele, caile ferate, chiar cursurile de apa. Normele de constructie a caselor vor trebui sa impuna ca locuintele sa fie bine consolidate, pe fundatii adanci, cu acoperisuri bine ancorate. In orase, cea mai mare greseala este sa se taie pomii pentru largirea soselelor sau pentru amenajarea spatiilor de parcare. Din punct de vedere al sanatatii, cea mai importanta consecinta va fi vulnerabilitatea la radiatiile solare, mult mai puternice. Vor trebui sa se impuna norme stricte de igiena, inclusiv alimentara, pentru ca plantele si animalele vor fi “bombardate” de radiatii. Devierea de la parametrii normali are un efect “devastator” la nivel tehnologic. Mai multi sateliti au suferit deja dereglari dupa ce au trecut prin zona Atlanticului de Sud, unde se inregistreaza cele mai slabe valori ale campului magnetic. In corelare, orice aparatura ce functioneaza pe baza undelor transmise de sateliti ar putea ceda, inclusiv cea militara! Statele avansate ale lumii au deja in vedere tehnologii noi, pe baza de energie alternativa. Vestea buna e ca si daca inversiunea polilor magnetici ar fi posibila, n-ar avea efect cataclismic asupra miscarii placilor tectonice sau asupra proceselor din suprafata terestra. Pozitia axei de rotatie a Pamantului, care uneste Nordul cu Sudul geografic, pozitia continentelor in raport cu aceasta axa ar ramane neschimbate. Agentia Spatiala Europeana va lansa anul acesta trei sateliti care vor masura schimbarile in parametrii de “functionare” a Terrei. 

Norme preventive

Timpul se comprima. Ziua s-a scurtat cu 8 ore

 

Specialistii europeni din toate domeniile au stabilit cateva norme preventive care se pot aplica inca de anul acesta. In ultimii 10 ani s-a constatat o inmultire a cazurilor de alergii sezoniere si astm, atat in orase, cat si in sate. Cele de la orase sunt agravate de poluarea urbana, care s-a accentuat din cauza efectului de sera. Cei mai importanti alergeni sunt mucegaiurile din praful de casa, polenurile, poluarea rezultata din gazele de esapament. Ne vine sa credem sau nu, pericolul major pentru europeni este “banalul” gandac de bucatarie. Aproape 70% din populatia urbana este sensibilizata la gandacii de bucatarie, care constituie cauza majora de alergie respiratorie, rinita si astm bronsic. Se recomanda combaterea mucegaiurilor, a gandacilor de bucatarie si stergerea prafului prin metode umede, care sa nu imprastie particulele. Ventilatia artificiala, tot mai necesara, trebuie facuta numai in orele de canicula, cu schimbarea periodica a filtrelor. Nu trebuie sa se renunte la aerisirea naturala, in orele diminetii.

Modificari in timp

Specialistii incalzirii globale au configurat deja modificarile prin care va trece planeta in urmatoarea suta de ani. Conform raportului IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), ghetarii vor disparea, potopul biblic va reveni in unele parti ale globului, in timp ce altele vor fi afectate de seceta. La nivel global, resursele de apa vor fi deficitare, situatie care va genera foamete, colapsuri economice si razboaie. Furtunile tropicale vor deveni mai puternice, cu viteze ale vantului foarte mari si cantitati mari de precipitatii. In plus, bolile generate de virusuri mutante vor afecta intreaga planeta. O patrime din speciile de plante, insecte si animale vor disparea, ceea ce va afecta habitatul uman intr-un mod ce nu poate fi prevazut sub toate aspectele. Raportul IPCC a atras atentia ca mediul urban, preferat din ce in ce mai mult de populatia lumii, va fi cel mai afectat, daca nu se iau masuri riguroase de eficientizare a resurselor de apa, igienizare si aprovizionare. 

Inundatii si incendii in Europa

In linii generale, in Europa se vor agrava diferentele intre regiuni privind resursele naturale, mai ales apa. Inundatiile, eroziunile coastelor maritime, incendiile vor devasta arii intinse. Zonele de munte vor fi afectate de retragerea ghetarilor, reducerea stratului de zapada si disparitia unor specii. Conform scenariului cel mai sumbru, 60% din speciile existente in unele zone vor disparea pana in 2080. Sudul Europei se va confrunta cu temperaturi estivale foarte mari, secete, reducerea debitelor de apa, a potentialului hidroenergetic, incendii si scaderea dramatica a arealului agricol. Din punct de vedere al sanatatii, se vor inmulti cazurile de alergii si afectiuni gastro-intestinale si bolile cardio-vasculare.

Seceta si foamete

 

In America Latina, padurile tropicale vor deveni savane pana in 2050, iar multe dintre terenurile agricole vor deveni aride, ceea ce va duce la foamete. Schimbarea regimului de precipitatii si disparitia ghetarilor vor afecta bazinele de apa potabila, agricultura si productia de energie. 
America de Nord va fi afectata de incendii vaste, de scaderea debitului de apa in unele regiuni si inundatii in altele, de tornade si uragane foarte puternice, iar zonele de coasta vor suferi cel mai mult. Rata mortalitatii in New York, cauzata de probleme cardiace provocate de caldura, va fi de 1000 pe an.
In Africa, pana in 2020, intre 75 si 250 milioane de oameni vor fi afectati de lipsa apei. In unele tari africane, terenurile agricole se vor reduce cu pana la 50%. Malnutritia si bolile tropicale vor face ravagii. Regiunile de coasta maritima vor deveni riscant de locuit, din cauza cresterii nivelului marii si a eroziunilor. 
Asia va fi, la randul ei, afectata de scaderea debitului apelor. Bazinele raurilor mari din centrul, sudul, estul si sud-estul Asiei isi vor reduce dramatic volumul pana in 2050. Regiunile de coasta si deltele, foarte populate, vor deveni riscant de locuit, din cauza inundatiilor si a furtunilor. Mortalitatea din cauza afectiunilor gastro-intestinale va deveni foarte ridicata in estul, sudul si sud-estul Asiei.
Australia si Noua Zeelanda vor pierde mult din biodiversitate, iar Bariera de Corali va fi grav afectata. Pana in 2030, problemele legate de resursele de apa vor trece la Departamentul de Securitate Nationala, in sudul si estul Australiei, si in Northland, Noua Zeelanda. Furtunile vor matura coastele maritime, zone extrem de populate. Australia se va confrunta cu un numar mare de decese din cauza caldurii, 3000 si 5000 pe an. Cei mai afectati vor fi oamenii cu varste de peste 65 de ani.

Prea multi locuitori la oras

* Anul 2030. Bolile digestive vor creste cu 5% in regiunile din lumea a treia, iar aceasta “categorie” va include toate tarile care nu au implementat un sistem de alimentatie sanatoasa. Populatia globului va numara 8,3 miliarde de locuitori. Incalzirea globala va distruge ghetarii din zonele temperate, din muntii ecuatoriali, conform raportului lui Richard Taylor de la University College din Londra. In tarile in curs de dezvoltare, populatia urbana se va dubla si se va ajunge la aproape 4 miliarde de oraseni, iar in tarile dezvoltate, populatia urbana va creste cu 20%. Toata aceasta goana dupa habitatul urban va deregla intreg ecosistemul si va inmulti necesitatile energetice, care nu vor putea fi acoperite.
* Anul 2050. Populatia globului va ajunge la 9,4 miliarde de locuitori, dar terenurile agricole se vor reduce cu inca 20%, in estul si sud-estul Asiei, si cu 30%, in centrul si sudul continentului. Biodiversitatea va fi dramatic afectata, o patrime din speciile de plante si de animale vertebrate vor disparea, conform specialistilor de la Universitatea din Toronto. 
* Anul 2070. Cum ghetarii vor disparea, iar zonele afectate de seceta vor creste, productia de electricitate de la hidrocentrale va scadea. In Europa, puterea hidrocentralelor va scadea cu 6%, iar in zona bazinului mediteranean cu 50%. Caldura, uscaciunea vor duce la secete prelungite si risc crescut de incendii pe arii tot mai mari, in special in bazinul Mediteranei, vestul SUA, sudul Africii si nord-estul Braziliei. 100 de milioane de oameni ce locuiesc in zone de coasta marina, pe insule mici, delte, vor fi afectati anual de furtuni tropicale si valuri devastatoare. Populatia din aceste zone va fi atunci in jur de 5 miliarde. Intre 1,1 si 3,2 miliarde de oameni vor fi afectati de lipsa apei si peste 600 de milioane de foamete. 

Razboaie pentru petrol, apa si hrana 

Raportul IPCC nu este deloc linistitor. Efectele incalzirii globale sunt treptate si exista posibilitatea ca guvernele lumii sa ia masurile necesare pentru ca populatia sa se adapteze noilor conditii, dar aceste masuri tin de strategie, finante, educatie, ajutor, elemente care nici in prezent nu sunt usor manevrabile. Asa ca sociologii se asteapta mai degraba la conflicte militare pentru rezolvarea acestor probleme, decat la masuri preventive. Razboaiele petrolului au inceput deja. Petrolul, combustibilul fara de care civilizatia actuala nu ar putea exista, va cunoaste, conform Raportului IPCC, un moment de varf, dupa care va incepe declinul. Momentul cand va incepe declinul se numeste Hubbert’s Peak”, dupa numele geofizicianului american M. King Hubbert, care a prevazut, inca din 1949, ca “era petrolului” se va sfarsi mult mai repede decat se spera. Fenomenul “Hubbert’s Peak” a fost stabilit a avea loc intre 2008 si 2018. Majoritatea specialistilor spera totusi ca el se va manifesta dupa 2020. Dupa aceasta data, productia de petrol va intra intr-un declin ireversibil, ceea ce va aduce recesiune la nivel global, cu posibile conflicte intre natiuni.

Din nou despre 2012.

Un video colaj despre ceea ce ar putea sa ne astepte in 2012.

Inversarea polilor in 2012, sfarsitul civilizatiei ?

Cercetatorii rusi au elaborat o noua teorie a apocalipsei: odata cu inversarea polilor magnetici, Pamantul nu va mai fi protejat impotriva radiatiilor cosmice, transformandu-se in cele din urma intr-o Hiroshima la scara mondiala.

Yevgeni Shalamberidze, cercetator la Institutul Central Militar, declara ca desi polii geografici isi pastreaza pozitia, polii magnetici au suferit deja o deplasare de 200 de kilometri fiecare. “Planeta elibereaza in spatiu energia excesiva, prin intermediul ruperilor de la nivelul crustei. In momentul in care acestea se inchid, energia negativa se stocheaza in interiorul Pamantului, cea ce poate genera o serie de catastrofe naturale”, sustine Shalamberidze.

“Pamantul isi poate schima brusc inclinatia axei la o perioada de aproximativ 23 000 de ani. Unghiul polilor se poate modifica cu pana la 30 de grade. Inainte de ultima relocare, polul sud se afla mai la est, in vreme ce polul nord era localizat in zona Himalayei. De aceea mamutii sau rinocerii obisnuiau sa locuiasca la latitudini arctice. Arheologii inca mai descopera animale cu hrana nedigerata in stimac, semn ca inghetul s-a produs foarte rapid”, adauga Alexander Fefelov, din cadrul Academiei Ruse de Stiinte Naturale.
Deplasarea polilor poate avea ca rezultat disparitia atmosferei, ceea ce atrage dupa sine racirea planetei. Chiar daca biosfera planetei va fi distrusa, vor exista supravietuitori ai dezastrului, desi intr-un numar extrem de redus. Un alt doctor in stiinte matematice, Vladimir Kuznetsov, are insa o alta parere. Acesta sustine ca in ultimii 4 milioane de ani au avut loc 16 inversari ale polilor si de fiecare data planeta a supravietuit.

Sursa: Pravda

Manastirea Snagov bantuita de spiritul lui Vlad Dracul.

Legendele au nevoie de misterul in care s-au nascut pentru a supravietui. Prea multe explicatii le le ucid frumsetea. Asa se intampla de veacuri si cu povestea lui Vlad Tepes, enigmaticul print valah, cu istoriile despre iubirea sa nestiuta si despre o comoara fabuloasa, pierduta undeva sub apele unei fantani

Despre Vlad Tepes, domnitor al Tarii Romanesti, s-a spus ca ar fi fost de fapt “modelul lui Draculai, singuraticul conte-vampir a carui soarta incepe si se sfarseste intr-o trecatoare din inima Carpatilor. Domnia lui a fost agitata si s-a petrecut intr-o lume la fel de miscatoare si de nesigura.

Ordinul Dragonului
Vlad se incoroneaza in vremea cand Henric al VI-lea si englezii se luptau in Razboiul celor Doua Roze, cand in Ungaria domnea marele rege de origine romana Matei Corvin si cand sultanul Mahomed al II-lea spulbera cu ostile lui Europa crestina. Radacinile controversatelor povesti sunt, aparent, usor de deslusit. Primul dintre Draculesti, celalalt Vlad, tatal lui Tepes, care era guvernator al Transilvaniei, a fost primit de imparatul Sigismund in “Ordinului Dragonuluii – Drago, un ordin ciudat, construit impotriva simbolisticii bisericii, fiind dedicat “balauruluii ucis de Sfantul Gheorghe. Istoricii spun ca de la numele ordinului, Drago, ordin in care a fost primit in secret si Tepes, deriva porecla Dracul, care ulterior s-a transformat in Dracula. De aici insa intri pe taramul misterului.

O poveste de iubire
Aventuroasa viata a printului Dracula se scurge, vreme de trei domnii, intre dovezi istorice acceptate si legende transmise din om in om, intre semnele sigure ale trecerilor lui prin lume si enigmatica sa moarte, care n-a putut fi probata cu adevarat, niciodata. Ciudat, dar nimeni nu stie cu exactitate unde si cand ar fi sfarsit Vlad Tepes. Exista doar mentiuni fugare si ipoteze neconfirmate. Izvoarele din vechime, parte din ele consemnate de profesorul american de origine romana Radu Florescu, ii contureaza lui Vlad un portret de erou romantic. Devenit print al Valahiei dupa ce a fost ostatic la curtea sultanului Murad al II-lea, Tepes, nepot al lui Mircea cel Batran, il ucide pe asasinul tatalui sau si se desparte de fratele lui, Radu cel Frumos, care ii va purta o dusmanie fara istov, pricina a damnarii de mai tarziu. Radu, favoritul turcilor la tron, l-a urmarit pe Tepes pana la castelul Poenari, de pe malul raului Arges. Conform legendei, aici se sinucide sotia lui, aruncandu-se de pe stanci, pentru a nu fi prinsa de turci, in vreme ce Vlad reuseste sa scape printr-un pasaj secret din munte. Ajutat de niste tarani, el ajunge prin Arefu, in Transilvania, la varul sau, Matei Corvin, unde ramane vreme de 12 ani. La Visegrad se naste legenda lui Dracula, vampirul fara somn, pornita dintr-o poveste de iubire. Tanarul Vlad se indragosteste nebuneste de sora regelui Ungariei si incearca sa fuga cu ea peste munti. Pentru dragostea frumoasei printese maghiare, se pare ca Vlad trece la catolicism si chiar se insoara cu ea in cadrul unei ceremonii nestiute de nimeni, oficiata in secret in modestul castel din pasul Tihuta, trecatoarea din inima Carpatilor. Iubirea interzisa a celor doi provoaca mania lui Matei Corvin, care isi rapeste sora si o aduce inapoi in Ungaria. Furios, Vlad arunca blestemul sangelui asupra familiei regale ungare si isi vinde sufletul diavolului, intr-un legamant de a deveni vesnic ne-mort, semn al supunerii fata de Lucifer, Printul Intunecat. De atunci, orice incercare de a-l ucide era, se spune, sortita esecului, aceasta fiind si explicatia decapitarii sale caci, devenind vampir, nu putea fi omorat altfel.

Printul fara moarte
Dupa parerile altor istorici si cercetatori, nimic nu dovedeste faptul ca, asa cum se crede, lui Vlad Tepes i s-ar fi taiat capul, care a fost dus la Constantinopole, ca dovada a mortii sale, si nici ca acesta ar fi fost furat din capitala Turciei si ingropat, in 1476, sub lespedea de piatra de la Snagov. Insa vampirologii sustin ca Dracula nu a disparut niciodata definitiv din lume, ci ca este doar adormit de cateva sute de ani sau poate se ascunde in intunericul locurilor din preajma mormantului sau.
Cert este ca urmele misteriosului conte Dracula incep si se intorc mereu undeva aproape de Bucuresti, oras a carui prima mentiune scrisa (20 septembrie 1459) dateaza tot de pe vremea acestui voievod. Aici, intr-o manastire micuta, ridicata pe o insula din mijlocul lacului Snagov si unde exista doar un singur calugar, stau ferecate multe dintre enigmele ce inconjoara disparitia straniului print. In centrul bisericii de pe insula, in fata altarului poleit se afla o lespede funerara simpla, taiata in piatra alba si luminata de palpairile galbui aruncate de doua candele. Sub ea se zice ca ar fi ingropat capul desprins de trup al lui Vlad Dracula, printul fara moarte. Undeva in adanc, sub turla clopotnitei, se spune ca se afla un complex de tuneluri si ascunzatori subterane care trec pe sub lac si despre care nu se stie nici acum unde ajung. Povestea spune ca prin adancul intortocheat al lungilor coridoare scufundate s-ar ascunde de lumina zilei sufletul blestemat sa nu moara niciodata al voievodului Vlad. Iar alaturi, ferite de umbra bisericii, sclipesc adancurile unei fantani sub izvorul careia si-ar fi ingropat odoarele si o comoara fara pret.

Ceausescu a ordonat zidirea coridorului
Toate acestea pot fi doar simple vorbe, tot asa cum, la fel de bine, pot ascunde urme de adevar. Dovezi nu sunt nici de o parte, nici de alta. Doar semne stranii, care nu pot fi descifrate, semne ramase din vechime, din cei aproape 200 ani cand manastirea a fost total pararsita si despre care staretul Snagovului, parintele Varafil, nu vorbeste aproape deloc. Nu stie, zice, decat din auzite, despre enigmele bisericii, scris nu e nimic, si nici el nu e aici de asa de multa vreme ca sa fi verificat ceva.
Poate sa fie si asa cum spune cuviosul parinte ori poate canoanele bisericii ii opresc vorbele. Insa batranii din comuna de peste lac povestesc despre lucruri stranii si despre semne care ingrozesc. Despre sunetele ce se aud de pe insula in noptile in care furtuna urla deasupra apelor, sunete tanguite ca un tipat prelung venite din capatul debarcaderului, acolo unde apa ar fi inchis trecerile catre tuneluri si dinspre clopotnita unde se deschidea odata “galeria lui Draculai. Despre cei cinci oameni care au disparut fara urma pe cand cautau intrarea catre tainitele comorii contelui blestemat, asta chiar inainte ca Ceausescu sa fi pus sa se zideasca coridorul care ajungea pana sub Palatul Prezidential. Apoi de apa fantanii fara fund, cea care nu se altereaza niciodata, asemenea agheasmei, fiindca are o concentratie foarte mare de ioni de argint pur. Ori despre umbre negre, latite peste apa, si focuri albastre plutind pe apa fantanii fara somn si despre urletele de lupi din noaptea Sfantului Gheorghe, cand pe insulita nu traieste nici picior de animal salbatic, necum de lup. Pricina e spiritul lui Tepes.

Mormantul e gol?
Oamenii povestesc ca peretii clopotnitei au doua “urmei inchise, ce nu se pot usca niciodata, fiindca pe acolo rasufla trecerile din adanc pe unde umbla contele fara odihna. Si tot din pricina lui Dracula niciunul dintre cei care au incercat nu a reusit vreodata sa sece fantana cu ghizduri cioplite rotund, in piatra, ca sa afle taina incaperilor neumblate de om aflate dedesubt si peste care danseaza, in noptile fara luna, lumini albastrui. Cel care ar putea face asta ar afla, se zice, secretul obtinerii celui mai pur aur din lume, Aurul Roman, cel ce continea 99,5% aur. Dar n-ar fi treaba simpla, caci ar trebui sa cunoasca mai intai scrierile de la Scholomance, vestita Universitate de magie neagra, mostenite de contele Dracula, din vremea cand Diocletian a poruncit distrugerea manuscriselor de alchimie pentru a fi sigur ca moneda sa ultrapura, aureus, n-ar fi putut sa fie falsificata de alchimisti.
Vorbe sau nu, basme de Ev Mediu intunecat sau iluzii, batranii se tem si isi fac de trei ori cruce daca vine vorba despre mormantul din manastire. Multi cred ca sub placa groasa zidita in pardoseala nu exista nimic. Si asta nu pentru ca trupul lui Tepes ar fi ingropat in alta parte, la Stambul ori aiurea prin lume, ci fiindca el ar fi reusit cumva sa pacaleasca timpul, ducand de secole povara unei osande de nebiruit: moartea fara moarte.
Cat adevar si cat e fictiune in legenda lui Vlad Tepes? Nimeni nu stie cu exactitate si poate ca nici nu trebuie sa ne hazardam intr-un raspuns ferm. Caci, in definitiv, fiecare are dreptul sa-si aleaga “bucatai de mister si de aventura in care sa creada. Si, asa cum te duci sa vezi casa Julietei si a lui Romeo ori carciuma unde se spune ca bantuie umbra vrajitorului Faust, poti trece si lacul catre controversatul mormant al tragicului Dracula. Sa-l vezi in tacere si sa cauti singur raspunsul la intrebarea cat de mare sa fie pasul ce desparte taramul legendei de al realitatii. Si sa constati ca, uneori, pasul poate fi numai cat o falfaire de pleoape…

sursa:revistafelicia.ro

21 decembrie 2012 – Apocalipsa ?

Inapoi la mayasi 

Maya a fost una dintre cele mai cunoscute civilizatii din Mezoamerica. Istoria maya cunoaste trei faze: perioada preclasica, care incepe in jurul anului 2600 i.Cr., clasica si postclasica, perioada care s-a incheiat cu cateva secole in urma, desi sunt voci care sustin ca populatia maya nu a disparut cu adevarat niciodata. Perioada cuprinsa intre anii 250 e.n. si 900 e.n., cunoscuta si sub numele de perioada clasica, avea sa insemne apogeul culturii mayase. Domeniile vaste pe care acestia le ocupau, incluzand teritoriul actual al Mexicului, Guatemalei, nordul Belizelor si vestul Hondurasului, au contribuit la supravietuirea si perpetuarea acestei civilizatii pentru o lunga perioada de timp.

Desi nu mayasii au fost cei care au pus bazele astrologiei, epigrafiei, scrisului sau sistemelor calendaristice, ci le-au preluat de la o puternica civilizatie antecesoare, olmecii, aceste stiinte au fost desavarsite de catre mayasi. Nici cunostintele de arhitectura si inginerie nu le erau straine. Marturie a acestui fapt stau constructiile care le-au supravietuit timp de secole: arhitectura ceremoniala, incluzand piramide care serveau drept temple, palate si observatoare astronomice, rezervoare subterane in care colectau si pastrau apa de ploaie, toate construite fara ajutorul uneltelor de metal. In jurul anului 300 e.n., mayasii au adoptat un sistem de conducere ierarhic, condus de regi si de nobili. Civilizatia s-a dezvoltat intr-un regat foarte bine structurat in timpul perioadei clasice. Societatea lor era formata din mai multe state independente, fiecare dintre ele avand atat o societate agricola rurala, cat si intinse localitati urbane, construite in jurul lacasurilor de cult. Declinul a inceput dupa anul 900 e.n., cand, din motive inca ramase neintelese, mayasii din regiunile sudice si-au abandonat orasele. Ulterior, formatiunile nordice au fost integrate in civilizatia tolteca, ceea ce le-a prelungit existenta si cultura pana in jurul anului 1200. Cateva formatiuni periferice au continuat sa existe pana la venirea conquistadorilor, la inceputul secolului XVI.

 

Calendarul cel lung, la final 

Conceptul de calendar mayas in sine este unul complex, asta deoarece nu exista doar unul, ci trei astfel de calendare. Primul dintre ele este calendarul religios, care are nevoie de 260 de zile pentru a completa un ciclu religios. Cel de-al doilea este cel solar, care are 365 de zile, numit Haab. Echivalentul a ceea ce cunostem noi in prezent a fi un an, insemna la mayasi echivalentul unui Tun, 20 de Tun inseamna un Katun, 20 de katun este echivalentul unui Baktun (aproape 400 de ani), iar 13 Baktun inseamna Marele Ciclu de 1 872 000 zile sau 5 200 de Tun, adica 5 125 de ani. Primele doua calendare erau folosite pentru a prezice influente care puteau schimba destinul, preziceri personale sau evenimente apropiate. Insa nici unul dintre ele nu contine teribila sentinta care da nastere unor dezbateri din ce in ce mai aprinse, pe masura ce momentul se apropie. Toate acestea sunt prevazute de un al treilea sistem, cel numit “Calendarul cel lung.”

Calendarul gregorian, pe care il folosim in prezent, a fost introdus in Europa in 1582. Conform acestuia, Pamantul face o orbita completa in 365,25 de zile, cu o eroare de 0.0003 %, o masuratoare destul de exacta, avand in vedere ca a avut loc in urma cu 400 de ani. Calenadrul mayas este derivat din cel al predecesorilor lor, olmecii, a caror cultura dateaza cu 3000 de ani mai devreme. Acestia, fara a avea la indemana instrumentele secolului XVI european, au reusit sa aproximeze un an in 365,2420, deci cu o eroare de 0.0002 %, o masuratoare mult mai precisa si, mai ales, facuta mult mai devreme.

Oamenii de stiinta au incercat sa coreleze sistemul de numerotare al calendarului mayas cu calendarul gregorian, inca de la inceputul acestui secol. Aceasta corelatie, cunoscuta sub denumirea de corelatia GMT, a fost finalizata in 1950. Astfel, inceputul Marelui Ciclu sau ziua 0.0.0.0.0. ii corespunde datei de 11 august 3114 I.Cr. si se termina in 13.0.0.0.0 sau 21 decembrie 2012. De-a lungul decadelor ce au urmat, multe dezbateri s-au focusat pe gasirea corelatiei exacte dintre cele doua calendare. Majoritatea cercetatorilor din domeniu sunt de acord insa ca aceasta echivalare este cat se poate de exacta, ceea ce inseamna ca intr-adevar, sfarsitul calendarului maya corespunde datei de 21 decembrie 2012.

In 21 decembrie, in timpul solstitiului de iarna, o conjunctura planetara mai putin obisnuita va avea loc: Pamantul se va alinia cu Soarele, care se va afla in mijlocul ecuatorului galaxiei Caii Lactee, alcatuind ceea ce vechii maya numeau “Copacul sfant”. Ciudata aliniere nu va fi brusca, ci este pregatita de cateva mii de ani, pentru a avea loc in data de 21 decembrie 2012, la ora 11:11 a.m. GMT. Conform credintei mayase, centrul galaxiei este uterul cosmic: loc al mortii, al transformarii, al regenerarii si al renasterii. Acest moment marcheaza finalul calendarului.

 

2012: oracole, vrajitori, prezicatoare, hexagrame, calendare, internet 

Nu doar mayasii sunt de parere ca ni se pregateste ceva. Numeroase documente, carti sau marturii pastrate par sa vina in sustinerea teoriei sabiei lui Damocles.

Cu putin timp inaintea erei noastre, traia intr-o pestera vestita Sybilla, prezicatoarea lui Apollo, care isi scria viziunile, dupa iesirea din transa, pe frunze de stejar. O parte dintre acestea au fost colectionate si pastrate in ceea ce reprezenta templul lui Jupiter. Dupa una dintre viziuni, prezicatoarea a anuntat ca viata pe Pamant va avea 9 perioade a cate 800 de ani. Conform acesteia, omenirea tocmai traverseaza ultima perioada. Pe langa asta, ea a mai prevazut ascensiunea Imparatului Constantin si nasterea lui Isus cu 20 de ani inainte, ceea ce i-a indreptatit pe multi sa o considere o precursoare a crestinismului.

I Ching sau “Cartea schimbarilor” era folosita in general pentru previziuni si sfaturi de natura personala. Citirea se facea pe baza unor hexagrame, formate din linii continue sau intrerupte, existand 64 de combinatii posibile. Insa de la un oracol personal, I Ching a devenit in ultimele decade un soi de carte a apocalipsei. Totul a pornit de la controversatul cercetator Terence McCanon, care a realizat o reprezentare grafica matematica a celor 64 de hexagrame care compuneau I Ching, din care a reiesit un soi de harta a timpului. Acesta a recunoscut un tipar in cele 64 hexagrame, pe care le-a transpus intr-un grafic, in care se regaseau date importamte ale istoriei omenirii. Diagrama incepe din anul 1000 i.e.n., momentul crearii cartii I Ching. Printre altele, McCanon a observat ca anul caderii imperiului roman sau cele doua razboaie mondiale sunt marcate grafic cu o linie descendenta, in vreme ce in dreptul datei descoperirii Lumii Noi exista o linie ascendenta. Insa curiozitatea acestui tabel grafic este data de faptul ca se incheie in dreptul datei care ii corespunde calendaristic lui 21 decembrie 2012.

O alta prezicatoare care a trait in Anglia la inceputul anilor 1 500, denumita mama Shipton, despre care se spune ca ar fi fost jumatate umana si jumatate fiinta supranaturala, vine sa sutina prezicerile altor oracole, adaugand chiar unele noi. Aceasta a anticipat corect moartea lui Henric al VIII-lea, domnia reginei Victoria, marea ciuma sau ororile celor doua razboaie mondiale si apocalipsa, cand conform viziunilor acesteia, jumatate din populatia planetei va pieri.

Una dintre cele mai exacte surse privitoare la ipotetica apocalipsa este calendarul mayas, deoarece ofera o data concreta a ceea ce va sa fie sfarsitul lumii: anul, luna si ziua. Este o predictie exacta venita de la o civilizatie care isi lua calendarul in serios, obsedata de tinerea socotelii timpului, intr-atat de exact, incat au putut prezice eclipse in viitorul indepartat. Calendarul este si profetic: 5 martie 1519 este data exacta la care mayasii au prevestit sosirea conquistadorilor condusi de Cortes. In acea zi, istoria consemneaza debarcarea capitanului spaniol pe tarmurile Lumii Noi. In 21 decembrie 2012 calendarul mayas isi incheie un mare ciclu, caruia, cel putin in aparenta, nu-i mai urmeaza nimic.

Astronomii moderni confirma calculele mayasilor. Pamantul se va afla intr-un aliniament exact cu Soarele si cu centrul Caii Lactee, un eveniment galactic care are loc o data la 25 800 ani. Nimeni nu stie exact care vor fi efectele acestui aliniament asupra Pamantului, insa geofizicienii au o teorie care vine in sustinerea prezicerilor mayase: este vorba despre fenomenul inversarii polilor, in cadrul caruia acestia isi inverseaza pozitiile, cauzand catastrofe naturale in lant care vor zgudui lumea intreaga: cutremure, tsunami, incendii care vor avea ca rezultat pagube materiale si pierderi importante de vieti omenesti. Aceasta ar fi totodata si ultima catastrofa pe care omenirea ar trebui sa o infrunte. Albert Einstein este unul dintre primii oameni de stiinta care au sustinut aceasta teorie inca din 1955. Un nou studiu al Universitatii Princeton dezvaluie faptul ca Pamantul nu se confrunta cu aceasta schimbare dramatica pentru prima data. In urma cu 800 de milioane de ani, Polul Nord se afla in mijlocul Pacificului, iar Alaska se afla la ecuator. Miscarea nu s-a petrecut brusc, ci de-a lungul unei lungi perioade de timp.

Dincolo de oracole, calendare si magicieni, stiinta moderna vine cu propria sa previziune asupra datei la care lumea se va sfarsi. Este vorba despre world wide web, care a reusit sa creeze un circuit de comunicare fara precedent in istoria omenirii. Internetul poate fi mai mult decat un simplu punct de referinta al previziunilor apocaliptice. Acesta a devenit chiar mijlocul de transmitere al unui astfel de mesaj, care de aceasta data nu apartine unei vrajitoare care traieste intr-o pestera si nici unei carti chinezesti. Profetii insapimantatoare au inceput sa apara dintr-o directie care nici macar nu este umana, un “oracol” numit “web-bot”. Programul scaneaza world wide web-ul pentru a sorta informatiile legate de viitor, avand ca rezultat o serie de profetii, care sunt in final, la fel de ambigue ca si oracolele lumii antice. Acesta incearca sa citeasca starile inconstiente ale omenirii, scanand masiv limbajul folosit in mii de site-uri web. Procesul implica mai multe programe numite “paienjeni” sau “agenti”, care citesc tot internetul, in cautarea unor anumite cuvinte-cheie. Programul a fost conceput initial pentru realizarea unor previzuni financiare, legate de bursa si de investitii. In 2001, unii programatori au observat ca rezultatele obtinute erau mai mult decat simple informatii financiare. Frazele au inceput sa se lege, sa se combine cu anumite date din calendar, incepand sa primeasca un sens. Specialistii si-au dat seama ca ar putea avea de-a face cu niste predictii legate de evenimente viitoare. Unul dintre evenimentele majore pe care dezlegarea acestor fraze le-a putut prezice sunt chiar atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.
Daca intr-adevar acest sistem functioneaza, atunci viitorul nu arata prea roz: pe langa calamitati naturale, conflicte armate, apare si data de 2012. Web-Bot prezice ca anumite catastrofe vor lovi Pamantul la acea data, ca urmare a unei alinieri stranii a planetelor.

 

Lumea dupa 12 decembrie 2012 

Sunt voci care sustin ca mayasii nu au mai inregistrat nimic dincolo de aceasta data fatidica, insa exista documente care par sa contrazica acest lucru. Anumite ramasite ale culturii mayase vorbesc si despre alte evenimente care au loc dupa 2012. Multe dintre acestea sunt prezentate sub forma unor date foarte indepartate. Intr-una dintre tablitele inscriptionate de la Palenque, apare o alta data a calendarului, 1.0.0.00.8 5 Lamat 1 Mol, echivalentul datei de 21 octombrie 4772, cu aproape 3 000 de ani in viitor. Regele Pacal din Palenque a prezis ca la aceasta data un important eveniment mayas isi va sarbatori a 88-a aniversare, sugerand astfel ca acesta nu credea ca lumea se va termina in 2012.

In ciuda imensei publicitati si discutiilor care se desfasoara pe seama acestui eveniment ce se apropie, Susan Milbrath, curator la Muzeul de Istorie Naturala din Florida, a declarat in numele comunitatii arheologice ca nu a fost descoperit, pana in prezent, vreun document care sa ateste ca maya credea ca lumea se va sfarsi in 2012, ci doar ca in acel moment se va incheia un mare ciclu calendaristic, care fara indoiala va avea si urmari la nivel planetar, dar nu neaparat apocaliptice. “Pentru vechii maya, data reprezinta o mare sarbatoare de incheiere a unui intreg ciclu”, declara Sandra Noble, director executiv la Foundation for the Advancement of Mesoamerican Studies din Florida. In viziune acesteia, intreaga isterie mediatica declansata in jurul acestui eveniment, nu este decat o ocazie de castig pentru anumite parti. Parerea acestora este sustinuta si de E. Wyllys Andrews, director la Universitatea Tulane:”Va fi un alt ciclu. Stim cu siguranta ca civilizatia maya stia ca mai fusese un astfel de ciclu inainte, ceea ce implica si faptul ca stiau ca va urma un altul.”

Unii oameni de stiinta sunt de acord asupra faptului ca, in ciuda metodelor si mijloacelor stiintifice de care dispunem, nu putem prevedea viitorul intocmai. Pentru acestia, mesajul profetiilor este ca trebuie sa ne pastram o atitudine optimista in ceea ce priveste viitorul. Tot timpul oamenii s-au gandit ca sfarsitul lor este aproape, l-au anticipat si l-au asteptat. Pana in prezent, insa, s-au inselat de fiecare data.

 

Facts – Alte sfarsituri ipotetice 

8 septembrie 2040 – Aliniere planetara, despre care se crede ca va avea efecte nefaste asupra Pamantului, provocand, in mod special, cutremure foarte puternice
2076 – sfarsitul calendarului musulman
2240 – sfarsitul calendarului evreiesc

sursa : descopera.ro

Pamantul isi incetineste miscarea de rotatie !

Daca, pentru un nespecialist, singura diferenta dintre durata zilelor este cea dintre zilele de vara si cele de iarna, cercetarile efectuate de catre geofizicienii britanici de la Universitatea Durham au dus la o concluzie socanta: zilele isi maresc durata constant, de sute de milioane de ani, din cauza incetinirii miscarii de rotatie a Pamantului.

Aceeasi opinie apare si intr-un studiu realizat de catre savantii germani, studiu publicat in jurnalul  Suddeutsche Zeitung, in care cercetatorii ofera o  posibila explicatie a misteriosului fenomen. Acestia sustin ca Luna este principala vinovata de incetinirea Terrei datorita atractiei gravitationale pe care o exercita asupra acesteia.

Gravitatia lunii este aceea care determina formarea mareelor, valurilor permanente din oceane dar si a valurilor din interiorul scoartei terestre. Din aceasta cauza, privit din spatiu, Pamantul ar parea o planeta care tremura, subliniaza cercetatorii germani. Acesta este si motivul care, in acceptiunea lor, duce la reducerea vitezei miscarii de rotatie a Terrei.

„Imaginati-va ca Pamantul ar fi un patinator care pentru a-si incetini viteza intinde mainile pe langa corp. Acelasi lucru se intampla si in cazul planetei noastre din cauza valurilor si a miscarilor scoartei terestre. De aceea, in viitor zilele vor avea 25 de ore”, declara Richard Stephenson, cercetator la Universitatea din Durham, pentru Journal for the History of Astronomy.

Conform acestuia, in urma cu 530 de milioane de ani, atunci cand proto-animalele populau pamantul, o zi nu avea mai mult de 21 de ore; pentru ca in era dinozaurilor, acum circa 100 de milioane de ani, sa nu fie decat 23 de ore intr-o singura zi.

Acest fapt poate fi demonstrat studiind sedimentele formate de corali de-a lungul milioanelor de ani, subliniaza Stephenson. Cercetatorul britanic sustine ca acestia functioneaza asemeni unui veritabil calendar natural, formand anual noi straturi de sedimente, a caror grosime si densitate se diferentiaza in functie de anotimpuri.

Studiind straturile sedimentare, geofizicienii au reusit sa reconstituie durata scursa intre anotimpuri de-a lungul milioanelor de ani. Astfel, daca in urma cu 530 de milioane de ani viteza de rotatie a Terrei in jurul Soarelui era egala cu cea din zilele noastre, nu acelasi lucru se poate spune si despre viteza de rotatie a Pamantului in jurul propriei axe, care era mult mai rapida decat in prezent. Richard Stephenson sustine ca daca numarul de ore al unui an a ramas constant de-a lungul timpului, numarul de zile a scazut direct proportional cu trecerea timpului. Conform teoriei oamenilor de stiiinta britanici, numarul de zile dintr-un an de acum 530 de milioane de ani era de 420.

Concluzia socanta a studiului realizat la Universitatea din Durham este confirmata si de inregistrarile eclipselor lunare sau solare, realizate de oameni in ultimele trei milenii. Analizand sursele babiloniene, chinezesti si europene care au redat in detaliu astfel de evenimente, cercetatorii au putut stabili cu exactitate pozitia Soarelui in ultimii aproximativ 2700 de ani. Iar rezultatul a fost unul pe masura banuielilor : o zi in anticul Babilon era mai scurta decat in prezent cu patru sutimi de secunda.

Masuratorile executate prin intermediul satelitilor confirma si ele teoria oamenilor de stiinta britanici ; aceea ca Pamantul isi incetineste miscarea de rotatie in jurul propriei axe desi, aceleasi masuratori au demonstrat si faptul ca anumite evenimente pot grabi aceasta miscare.

Cel mai elocvent exemplu este anul 2004, an in care cutremurul produs in zona insulei Sumatra, precum si devastatorul tsunami care i-a urmat, au dus la scurtarea acelei zile cu 1/8 milioane parti dintr-o secunda.

Conform International Earth Rotation and Reference Systems Service (IERS), cea mai scurta zi din ultimii 100 de ani a fost cea din 13 iulie 2003. Aceasta zi a fost mai scurta decat una normala cu 0, 015 secunde.

Sursa : Pravda

Planeta X (Nibiru) si Apocalipsa.

 Istoria mentioneaza un numar de planete si corpuri ceresti a caror existenta nu este suportata de dovezi stiintifice, insa exista anumite grupuri pseudostiintifice, adepti ai teoriei conspiratiei sau grupuri religioase, care sunt ferm convinse de existenta lor.

Paradoxal sau nu, nu trebuie sa fii un cetatean al Terrei secolului XXI, ca sa crezi in aceste teorii. Filozoful presocratic Philolaus sustinea ideea unei cosmologii non-geocentrice, in care toate obiectele universului se invart in jurul unui Foc Central. Contra-Pamantul este un corp ipotetic, inclus in sistemul nostru solar, identic ca dimensiuni, insa in care ordinea lucrurilor era opusa total celor de pe Terra. Daca o asemenea planeta ar exista in cosmologia noastra stiintifica, sub forma unei lumi sferice care se invarte in jurul Soarelui, aceasta ar fi in permanenta ascunsa in spatele acestuia si nu ar fi vizibila de pe Pamant, din cauza fortei gravitationale pe care ar exercita-o asupra celorlalte planete din sistem. Insa o asemenea influenta nu a fost resimtita, iar misiunile spatiale recente au infirmat existenta unui Contra-Pamant, odata cu navetele trimise pe Marte si Venus, al caror succes nu ar fi fost posibil daca aceasta planeta ar fi existat.

O alta credinta foarte puternica, care a atras in mod special atentia ufologilor, cercetatorilor astronomi si istoricilor, are la baza textele sumeriene, a caror interpretare sugereaza ca in trecut, Pamantul a fost vizitat de catre extraterestri veniti de pe o planeta indepartata a sistemului nostru solar. Unul dintre cei care au sustinut si dezvoltat aceste teorii este Zecharia Sitchin, care vorbeste despre planetele Tiamat si Nibiru. Despre Tiamat se crede ca ar fi fost localizata intre Marte si Jupiter. Acesta o descrie drept o lume prospera, acoperita de oceane si jungla, a carei orbita a fost modificata de sosirea unei planete foarte mari sau a unei stele, care a trecut prin sistemul solar undeva intre 65 milioane de ani pana la 4 miliarde de ani in urma. Ca urmare a modificarii orbitei, Tiamat a intrat in coliziune cu un alt corp, ducand la formarea Lunii si a Pamantului.

In 1995, un website a identificat Nibiru sau Planeta X ca fiind cel ai mare obiect din exteriorul sistemului solar, care va suferi in curand o coliziune cu Pamantul. La babilonieni, Nibiru era un corp ceresc asociat cu zeul Marduk, de unde cele doua denumiri ale ipotetecului corp ceresc. Sitchin este de parere ca Nibiru este o planeta cu o orbita eliptica in jurul Soarelui, care s-a aflat la periheliu in urma cu 3600 de ani si are o perioada de orbitare care variaza intre 3600 si 3700 de ani.

In 2003, revista Science et Vie publica un articol prin care anunta observarea unei a douasprezecea planete, intarind scrierile sumeriene care vorbeau despre 12 corpuri care formau sistemul solar. In august 2005, presa mondiala anunta si numele de botez al acestei planete: 2003-UB-313. Ceea ce a dat apa la moara celor care credeau in existenta planetei Nibiru este faptul ca noua descoperire descria aceeasi traiectorie eliptica ca si Nubiru, perpendiculara pe planul sistemului nostru solar.

Cele mai multe referinte despre aceasta planeta au fost extrase din Biblie, in mod special din Geneza. Cei care au vrut sa creada in existenta ei, au interpretat in acest sens anumite scene biblice, care se regasesc si in Enuma Elish, cartea creatiei la sumerieni. Nibiru era populata de o rasa extraterestra, asemantoare cu cea umana, numita Anunnaki. In opinia lor, Anunnaki au existat pe Terra, la fel ca si Moise, Noe si Abraham. Motivul pentru care acestia au vizitat prima data Pamantul, in urma cu 485 000 de ani, este aurul. Insa acestia nu dadeau metalului valoarea pe care i-au conferit-o pamantenii. Se pare ca importul metalului galben era singura solutie pentru salvarea atmosferei lor. Acestia au colonizat Pamantul, stabilindu-si taberele in zona de astazi a Iranului si a Irakului si au trait multi ani fericiti, intr-un soi de cetatate ideala. Dupa ce au obtinut ce au dorit, au parasit Terra, pentru a se intoarce pe planeta lor, insa au revenit in momentul in care planeta albastra isi sporise populatia. In acesta etapa, au amestecat ADN-ul primatelor cu cel al lor. Ceea ce a rezultat reprezenta masa de sclavi de care aveau nevoie pentru muncile din mine si ferme, care se aflau in Sumeria. Si asa a aparut Homo Sapiens, un amestec de gene intre o rasa superiora, Anunnaki, si una inferioara, hibridul cunoscut astazi sub numele de Homo Erectus.

 

Despre mitul Apocalipsei 

O alta data care da fiori unora este decembrie 2012. Despre acest eveniment s-au scris foarte multe, deoarece reprezinta data la care mayasii au anuntat Apocalipsa. Conform calendarului lor, care isi incheie ciclul la aceasta data, lumea trebuie sa se sfarseasca pentru ca un nou ciclu sa inceapa. Adeptii teoriei celor 12 planete cred ca la aceasta data, Nibiru ar ajunge in sistemul solar, ceea ce va da peste cap legile fizice dupa care se ghideaza celelalte planete.

O descriere exacta a consecintelor aparitiei planetei o face patriarhul Habacuc, care asociaza acest eveniment cu o serie de dezastre si calamitati naturale:
“Dumnezeu vine din Teman, si Cel Sfant vine din muntele Paran… Maretia Lui acopere cerurile, si slava Lui umple pamantul. Stralucirea Lui este ca lumina soarelui, din mana Lui pornesc raze, si acolo este ascunsa taria Lui. Inaintea Lui merge ciuma, si molima calca pe urmele lui. Se opreste, si masoara pamantul cu ochiul; priveste, si face pe neamuri sa tremure; muntii cei vecinici se sfarama, dealurile cele vechi se pleaca; El umbla pe carari vecinice. Vad corturile Etiopiei, pline de groaza, si se cutremura colibele din tara Madianului. S-a maniat oare Domnul pe rauri? Impotriva raurilor se aprinde mania Ta, sau impotriva marii se varsa urgia Ta, de ai incalecat pe caii Tai, si Te-ai suit in carul Tau de biruinta? Arcul Tau este desvelit; blestemele sunt sagetile Cuvantului Tau… Tu despici pamantul ca sa dai drumul raurilor. La vederea Ta, se cutremura muntii; se napustesc rauri de apa; adancul isi ridica glasul, si isi inalta valurile in sus. Soarele si luna se opresc in locuinta lor, de lumina sagetilor Tale care pornesc, de stralucirea sulitei Tale care luceste. Tu cutreieri pamantul in urgia ta, zdrobesti neamurile in mania Ta. Iesi ca sa izbavesti pe poporul Tau, sa izbavesti pe unsul Tau; sfarami acoperisul casei celui rau, o nimicesti din temelii pana in varf. Strapungi cu sagetile Tale capul capeteniilor lui, cari se napustesc peste mine ca furtuna, sa ma puna pe fuga, scotand strigate de bucurie, ca si cum ar fi si mancat pe cel nenorocit in culcus. Cu caii Tai mergi pe mare, pe spuma apelor mari. Cand am auzit… lucrul acesta, mi s-a cutremurat trupul; la vestea aceasta, mi se infioara buzele, imi intra putrezirea in oase, si-mi tremura genunchii. Caci as putea oare astepta in tacere ziua necazului, ziua cand asupritorul va merge impotriva poporului? Caci chiar daca smochinul nu va inflori, vita nu va da niciun rod, rodul maslinului va lipsi, si campiile nu vor da hrana, oile vor pieri din staule, si nu vor mai fi boi in grajduri, eu tot ma voi bucura in Domnul, ma voi bucura in Dumnezeul mantuirii mele!” (Habacuc 3,3)

Acest fenomen, care se petrece odata la 3600 de ani, reprezinta un adevarat mister pentru cei care il anticipeaza si, ca de obicei, ceea ce nu poate fi explicat, este asociat cu vointa divina, primind valente mistice.
In schimb, interpretarea textelor sumeriene nu lasa sa transpara nici un fel de exces mistic. Aici, apropierea planetei Nibiru este asteptata, un eveniment care va schimba ordinea denaturata a lucrurilor, aducand mult-dorita pace si liniste pe Pamant :
“Marea Planeta
Cand apare ea are culoarea rosu inchis.
Cerul ea il imparte in doua si ea este Nibiru
Cand din pozitia lui Jupiter, Planeta trece inspre vest,
O vreme calea linistita va avea si pacea va fi stapana pe Pamant.
Cand din pozitia lui Jupiter Planeta creste-n stralucire
Si zodia Cancerului va deveni Nibiru
Binecuvantat va fi Acadul cu belsug,
Si mai puternic fi-va imparatul lui.
Cand culmineaza Nibiru…
Tarile vor fi in pace, iar imparatii certati se vor impaca.
Iar zeii vor auzi rugaciuni si imnuri de slava.“

Ca orice alta teorie legata de corpuri ceresti necunoscute, in jurul carora pluteste doar incertitudinea si imaginatia bogata, Nibiru ramane un soi de Fata Morgana a sistemului nostru solar. In asteptarea misterioasei aparitii, ambele tabere se ghideaza dupa o vorba cat se poate de pamanteana: “Ramane de vazut”.

sursa : Pravda

“Popol Vuh” si Apocalipsa dupa mayasi

Popol Vuh, textul sacru al nativilor mezoamericani, prevede in viitorul imediat un eveniment cosmic cataclismic, ce va marca finalul civilizatiei cunoscute si nasterea uneia noi. Acesta va avea loc, conform calendarului mayas, in 4 Ahau 3 Kankin (13.0.0.0.0) *, corespunzator datei “noastre” de 21 decembrie 2012.

Mayasii erau un popor avansat. Exceptionali matematicieni si astronomi, ei au conceput unul din cele mai precise calendare cunoscute de om (foto 1), mai exact decat cel gregorian utilizat azi. Calendarul lor a fost alcatuit in urma observarii minutioase a soarelui, a planetelor si a stelelor din Calea Lactee. Astronomii maya cunosteau – inca nu se stie cum – locatia exacta a centrului galaxiei, dand o importanta deosebita nasterii si disparitiei stelelor din acest spatiu.
Mayasii intelegeau diferit timpul fata de omul modern de azi. Noi vedem timpul ca fiind linear; el poate fi incetinit, dupa cum chiar a demonstrat teoretic Albert Einstein, insa “curge” intr-o singura directie. Prin contrast, mayasii credeau ca timpul “curge” in cicluri care se repeta periodic, la finele fiecaruia incepand unul nou, si ca ciclurile temporale isi au originea in Centrul Cerului, denumit de ei Hunab Ku, un fel de “pantece cosmic” care a dat nastere lumii noastre si care o va distruge pentru a face loc alteia. Hunab Ku, pentru care mayasii aveau in scrierea lor si o ideograma (foto 2), era asimilat zeului suprem, Creatorul.

De altfel, Calendarul Lung maya, care se va incheia la 21 decembrie 2012, este intemeiat pe acest principiu al ciclicitatii.

Mayasii, in plus, posedau cunostintele necesare privind fazele solare, ceea ce este vital pentru calcularea unui calendar precis. Magnificele piramide maya sunt perfect aliniate dupa solstitii si echinoctii. Spre exemplu, piramida de la Chichén Itzá a fost construita in asa fel incat, in timpul echinoctiilor, soarele in apus arunca o umbra semanand perfect cu cea a unui sarpe, coborand pe treptele dinspre nord ale ale constructiei. Sarpele acesta este reprezentarea alegorica a zeului Kukulcan - la mayasi sau Quetzalcoatl - la azteci (nume insemnand “sarpele cu pene”, foto 3) asimilat ulterior de populatiile Americii Latine lui Iisus Hristos.

Un asemenea efect poate fi obtinut doar posedand cunostinte arhitecturale si astronomice exceptional de precise. Acestea au fost mostenite de poporul maya, de la o inca si mai veche si mai misterioasa civilizatie: aztecii. Aztecii au ridicat la Teotihuacán (”Orasul Zeilor”), langa Mexico City, Piramida Soarelui, inchinata aceluiasi zeu Quetzalcoatl. Piramida este aliniata cu constelatia Pleiadelor, pe care si egiptenii au luat-o in calcul la constructia ansamblelor de la Gizeh. De altfel, s-a constatat ca exista o legatura intre credintele religioase stravechi ale mayasilor, egiptenilor si sumerienilor, in special in modul in care acestia se raportau la creatia universului, a rasei umane si la viitor.

Mayasii au calculat data incheierii actualului ciclu temporal bazandu-se pe cunoasterea matematicilor, studiind indeaproape periodicitatea ciclurilor astronomice si sincronicitatea acestora cu evenimentele din natura si din viata umana. Ei acordau mare atentie spiritualitatii, intelegand bine rolul pe care constiinta umana il joaca in schimbul de informatii cu natura. Astfel, credeau ca ingerand anumite plante, in timpul rugaciunilor rituale, li se vor deschide usile perceptiei si se va ridica valul care impiedica omul sa comunice direct cu Creatorul. Bazandu-se pe aceasta combinatie intre divinatii si calcule matematice, ei au aflat, in mod incredibil, inca de acum 4.000 de ani, ceea ce noi stim de doar cateva decenii: anume, ca pe 21 octombrie 2012 va incepe alinierea soarelui nostru cu stelele din centrul Caii Lactee!

Alinierea culmineaza, conform calculelor mayase – confirmate de savantii moderni – in ziua solstitiului de iarna, 4 Ahau 3 Kankin (13.0.0.0.0) sau 21 decembrie 2012, in calendarul nostru. La aceasta data, lumina si umbra il vor proiecta pe “Sarpele cu pene” coborand pe treptele piramidei Chichén Itzá, care la baza au un cap mare de sarpe sculptat in piatra. Acest fenomen se petrece de doua ori in fiecare an, insa la solstitiul de iarna al lui 2012, ceva special se va intampla. La apus, umbra marginii de N-V a piramidei va proiecta un tipar de lumina care imbratiseaza si ilumineaza capul de sarpe sculptat de la baza scarilor. Intr-o perioada de 32 de minute, sarpele, alcatuit din aceasta alternanta de lumina si umbra, va cobori pe pamant, pe masura ce soarele paraseste fiecare treapta, mergand din varf pana la baza. Pe langa aceasta, pe 21 decembrie 2012 in jurul orelor 11:11, coada sarpelui proiectata din varful piramidei va tinti exact inspre constelatia Pleiadelor, intr-o aliniere asemanatoare celei pe care o au piramida lui Quetzalcoatl din Teotihuacán sau piramidele egiptene de la Gizeh.

Atunci, cred mayasii, odata cu revenirea pe pamant a lui Quetzalcoatl, lumea noastra se va sfarsi prin foc, iar “pantecele cosmic” Hunab Ku va da nastere unui nou soare, numit de mayasi “Cel de-al Saselea Soare”, o alta lume mai evoluata urmand sa se nasca.

Ce spun savantii moderni?

Indiferent cat de reticenti am fi, e imposibil sa nu tinem seama de cosmogonia vechilor popoare mezoamericane. Asta pentru ca, pe langa exceptionalele dovezi de acuratete si precizie furnizate de calendarul maya si de constructiile lasate mostenire de civilizatiile disparute, unele descoperiri ale ultimilor ani ne pun pe ganduri.

In primul rand, oamenii de stiinta au confirmat ceea ce mayasii stiau de mult: anume ca la data solstitiului de iarna 2012, soarele se va afla in “aliniamentul galactic”, adica va fi pe aceeasi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care imparte in doua calea Lactee, divizand-o in 2 hemisfere sau lobi, foto 5).

 

 

Aliniamentul apare ca rezultat al precesiunii echinoctiilor. Precesiunea este cauzata de faptul ca pamantul “se clatina” foarte incet pe axa sa, schimband astfel pozitia echinoctiilor si solstitiilor cu cate un grad la fiecare 71,5 ani. Intrucat soarele la solstitiu are o largime de doar o jumatate de grad, rezulta ca soarelui la solstitiul de iarna ii sunt necesari 36 de ani pentru a trece prin Ecuatorul Galactic. Alinierea exacta intre centrul soarelui, asa cum este vazut de pe pamant, si Ecuatorul Galactic, a avut loc in 1998 (dupa Jean Meeus in Mathematical Astronomy Morsels, 1997); la un calcul simplu, adunand 1998 cu +/- 18 (jumatatea lui 36), rezulta ca soarele este aliniat cu Ecuatorul Galactic la fiecare solstitiu de iarna intre 1980 si 2016.

Daca asemenea aliniamente au mai aparut in anii 3000 I. C. si 1500 I. C., deosebirea este ca, de aceasta data, la 21 decembrie 2012, centrul soarelui nu doar ca se va afla pe aceeasi linie cu Ecuatorul Galactic, dar el se va suprapune chiar peste Centrul galaxiei (vezi imaginea).

In plus, cu ocazia aceleiasi alinieri, Taietura Neagra (regiune de praf interstelar de la nordul Centrului Galactic pana dincolo de constelatia Acvilei, marcata in imagine ca “Dark Rift”) pe care mayasii o cunosteau si o numeau “Drumul Negru” (Xibalba be), se intinde exact peste Ecuatorul Galactic, in locul in care soarele se va afla in 2012. Aceasta zona este vizibila cu ochiul liber la munte sau acolo unde aerul este curat, ca o panza alba pe cerul noptii.

Astronomii moderni, cu instrumente avansate, au descoperit in centrul Caii Lactee o imensa “gaura neagra” care emite radiatie gamma de inalta energie si care, periodic, inghite stele si respectiv naste altele. Publicatia The Journal of Astronomy and Astrophysics ofera mai multe amanunte. Folosind date primite de cele la patru telescoape ale complexului High Energy Stereoscopic System (H.E.S.S.) localizate in Namibia (Africa) (foto 6), savantii au concluzionat: “centrul galaxiei gazduieste un numar de potentiale surse de raze gamma, inclusiv o masiva gaura neagra cu masa de circa 10.000 de ori mai mare decat a soarelui, ramasite ale exploziilor unor supernove si posibil o acumulare de particule de ‘materie neagra’”.

Daca descoperirea in sine nu este una exceptionala – se pare ca multe galaxii au asemenea gauri negre in centru – alte dovezi sunt de natura sa furnizeze noi elemente pentru descifrarea misterului. Sau dimpotriva, pentru adancirea lui…

In martie 2005, astronomul dr. Scott Hyman de la Sweet Briar College (SUA) a facut un anunt tulburator in prestigioasa revista stiintifica Nature. Analizand semnalele radio de joasa frecventa provenite din centrul Caii Lactee, captate cu telescoapele de la Socorro (New Mexico), dr. Hyman si colegii au detectat un semnal clar, pe care l-au calificat drept “emisie coerenta”. Acesta se compunea din 5 emisii radio de energie egala, care durau cate 10 minute fiecare si se repetau la intervale de 77 de minute, pe o perioada de 7 ore, intre 30 septembrie si 1 octombrie 2002. Descoperirea i-a facut pe Scott Hyman si intreaga comunitate astronomica “sa se scarpinde in cap”, dupa expresia autorului articolului.

Ar putea fi ciudatele “murmure”, detectate de dr. Hyman in centrul galaxiei noastre, o cauza a schimbarilor climatice abrupte pe care le resimtim azi? Deocamdata nu s-a putut stabili asa ceva. Insa catastrofele naturale se inmultesc cu viteza exponentiala, modificarile climei sunt evidente pentru oricine. Savantii au detectat comportamente extreme si stranii in soare, avand efecte asupra atmosferei pamantului si efecte masurabile asupra altor planete ale sistemului nostru solar.

Sa fim mai degraba sceptici sau…

Exista intr-adevar legaturi intre “alinierea galactica” din 2012 si intensificarea fenomenelor naturale extreme? Va fi 21 decembrie 2012 data la care un eveniment de proportii cataclismice va distruge civilizatia umana? Nu avem inca de unde sa stim acest lucru, iar pe internet sustinatorii si adversarii teoriei poarta dezbateri intense, cu argumente solide si dintr-o tabara, si din cealalta (vezi de exemplu aici si aici). Totusi, majoritatea celor pe care intr-adevar ii intereseaza subiectul se pot consola la gandul ca vor trai acele clipe pentru a confirma sau infirma, ei insisi, profetiile.

Pentru crestini, contactul cu spiritualitatea unui popor stravechi poate fi interesant, fara sa schimbe insa modul in care este privit finalul civilizatiei umane. Ascultand de spusele Scripturii, crestinul se afla intr-o stare de veghe, de alerta spirituala, care nu poate fi tulburata. De altfel, ideea de a incerca prezicerea unei date exacte a sfarsitului lumii contrazice Sfanta Scriptura. “Iar ziua Domnului va veni ca un fur”, ne spune Apostolul Petru in a sa a 2-a Epistola Soborniceasca (3:10), iar din Evanghelia dupa Matei aflam ca “de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal.” (24:36). Mantuitorul Insusi il indeamna pe crestin sa vegheze asteptand a doua Sa venire, precum fecioarele intelepte din pilda (Matei, 25).

Insa orice am fi, credinciosi crestini, ai altor religii sau atei, conditia actuala a lumii in care traim e de ajuns sa traga un semnal de alarma. De ce multi dintre noi nu-l aud? Aceasta depinde de cat de astupate ne sunt urechile…

—
Note:

*Calendarul maya, vizibil in prima imagine din articol, incepe in 12 august 3114 i.C. si se incheie la 21.12.2012. El contine 5 subdiviziuni temporale. In ordine de la cea mai mica la cea mai mare acestea sunt (in transcriere aproximativa): k’in, winal, tun, k’atun, baktun. K’in inseamna o zi, winal, o perioada de 20 de zile (asemanatoare cu luna noastra), tun este un an de 360 de zile iar k’atun, 20 de ani a cate 360 de zile fiecare. In fine, baktun reprezinta o perioada de 400 de ani, adica 20 de k’atuni. 13 baktuni formau un Mare Ciclu, adica 1.872.000 zile, notat 13.0.0.0.0.

2012 – ce ne asteapta ?

---

In urma cu circa 70 de ani, celebrul Albert Einstein spunea: “Doua lucruri sunt infinite: universul si prostia umana si totusi, in privinta universului nu sunt chiar atat de sigur…”. Schimbarea climei si incalzirea globala ce ne ameninta din ce in ce mai puternic vin si intaresc pe cat posibil afirmatia plina de cinism a dragului nostru fizician.

Cu mii de ani in urma, mayasii preconizau ca, in data de 21.12.2012, lumea noastra se va sfarsi prin foc. Apoi, pantecele cosmic Hunab Ku va da nastere unui nou soare, numit Cel de-al Saselea Soare, o alta lume mai evoluata urmand sa se nasca. Oamenii de stiinta, inclusiv Pentagonul, raspund afirmativ la toate acestea.

In ultimul timp, de cativa ani incoace, tot auzim diverse speculatii pe tema anului 2012 sau mai precis a datei de 21.12.2012. Asistam la discutii aprinse pe aceasta tema prin cafenele, baruri, ba chiar si la mesele de sah din Cismigiu, unde se dezbat problemele grave si pline de greutate ale politicii romanesti.

Ce spune lumea prin targ? Timpul s-a scurtat traind 16 ore in loc d e 24, ADN-ul uman este reprogramat modificandu-si structura de la 2 spirale la 12, vom patrunde in dimensiunea a patra si a cincea, creste nivelul vibrational al oamenilor, se schimba polii magnetici, axa pamantului o ia putin razna si se schimba, soarele nostru nu are ce sa faca si se aliniaza cu stelele din centrul Caii Lactee, ne indreptam cu pasi vertiginosi catre centura fotonica…si cate si mai cate.

Si parca la o asemenea avalansa de informatii mai ca-ti vine a spune: “mai lasa-ma domnule cu prostiile tale!”. Dar inainte de a judeca si de a trage linie, hai sa vedem ce spun mayasii si Pentagonul!

Civilizatia Maya si-a prezis data propriei disparitii
In urma cu 3500 de ani, civilizatia Maya punea bazele unei stiinte care acum este numita astronomie. Au pus la punct un sistem calendaristic care determina cu acuratete structura anului solar, divizat in 18 luni a cate 20 de zile fiecare, plus o perioada “nefericita” de cinci zile care corespundea sfarsitului de an.

Au calculat date astronomice pentru perioade de milioane de ani, cat si ciclurile prin care aceasta planeta trece ireversibil. Bineinteles, toate acestea sunt sustinute in ziua de azi de stiinta. Inca de pe atunci, au calculat oscilatia axei terestre care, cu cicluri de 26.000 de ani, schimba continuu pozitia aparenta a stelelor, iar la nivel planetar, avem de-a face cu o inversiune a polilor magnetici, fenomen care se petrece o data la 13.000 de ani, deci de doua ori intr-un mare ciclu cosmic de 26.000 de ani.

In prezent, ne apropiem de aceste doua mari schimbari, aflandu-ne la sfarsitul acestui mare ciclu, dar si la inceputul unuia nou. Civilizatia Maya, caracterizata de o inalta spiritualitate, a prezis prin calcule astronomice, si nu numai, evenimente pentru o lunga perioada de timp, chiar si data exacta a disparitiei propriei civilizatii.

Pe 21.12.2012 se va naste Cel de-al Saselea Soare
Calendarul mayas, considerat drept cel mai exact si bine calculat calendar din istoria civilizatiilor, ia sfarsit in data de 21.12.2012. Ei spun ca pe 21.12. 2012 va culmina alinierea soarelui nostru cu stelele din centrul Caii Lactee! La aceasta data, lumina si umbra il vor proiecta pe Sarpele cu pene coborand pe treptele piramidei Chichen Itza, care are la baza un cap mare de sarpe sculptat in piatra.

Pe 21.12.2012, in jurul orei 11.11, coada sarpelui proiectata din varful piramidei va tinti exact inspre constelatia Pleiadelor, intr-o aliniere asemanatoare celei pe care o au piramida lui Quetzalcoatl din Teotihuacan. Atunci, cred mayasii, odata cu revenirea pe pamant a lui Quetzalcoatl, lumea noastra se va sfarsi prin foc, iar pantecele cosmic Hunab Ku va da nastere unui nou soare, numit de mayasi Cel de-al Saselea Soare, o alta lume mai evoluata urmand sa se nasca.

Iar daca va intrebati ce e adevarat din toate acestea, ei bine, oamenii de stiinta, inclusiv Pentagonul (pentru ca noi masuram totul numai prin stiinta, si nu prin spiritualitate) raspund afirmativ la toate acestea.La data solstitiului de iarna 2012, soarele se va afla in aliniamentul galactic, adica va fi pe aceeasi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care imparte in doua Calea Lactee, divizand-o in doua emisfere).

Bineinteles ca, in ceea ce priveste Sarpele cu pene si toata descrierea simbolica prezentata mai sus, trezeste ras si ironie din partea acestei civilizatii atat de ancorate in materialism, vanitate si… infinit, vorba lui Einstein. Ma intreb, oare se stie ce reprezinta simbolul ancestral al caduceului pe care il vedem ca troneaza mare pe cladirea Camerei de Comert si la unele centre medicale? Si uite ca folosim fel si fel de simboluri ancestrale care sa ne reprezinte institutiile doar asa… ca arata bine si impunator.

Dar ce ar crede daca le-ai spune ca e vorba de sarpele kundalini, respectiv canalele ida si pingala sau “sarpele cosmic”, cum mai e denumit de shamani?

In acest ritm, in anul 2012, timpul va ajunge in punctul 0
Dar sa mergem mai departe si sa vedem ce ne spun oamenii de stiinta si Pentagonul, care a pus pe jar toate marile publicatii de pe intreg mapamondul.Intre suprafata si ultimul strat al ionosferei, la aproximativ 55 km distanta de suprafata, exista un fel de cavitate electromagnetica.

Proprietatile rezonante ale acestei cavitati magnetice au fost descoperite de fizicianul german W.O. Schumann, in 1952-1957 si permit masurarea frecventei vibratorii medii a planetei Terra. Timp de mii de ani, Rezonanta Schumann sau pulsul Terrei a fost de 7,83 cicli pe secunda, constanta fiind folosita in domeniul militar.

Din 1980, rezonanta a inceput sa creasca, acum fiind de 12 cicli pe secunda. Acest lucru inseamna ca ziua are numai 16 ore, in loc de 24, cat era odinioara. De altfel, fiecare dintre noi si-a dat seama de accelerarea timpului. Multi se plang ca nu le ajunge ziua pentru ceea ce au de facut.

In acest ritm, in 2012, timpul va ajunge la punctul 0. Odata cu Rezonanta Schumann, creste nivelul vibrational al oricarei fiinte de pe Terra (ceea ce e logic, si nicidecum paranormal). In ultimii mii de ani, liniile de camp magnetic ieseau din Polul Sud si intrau pe la Polul Nord.

Oamenii de stiinta au observat insa ca acest camp magnetic stabil incepe sa se schimbe, sa slabeasca. In ultimul secol, slabirea a fost de 10-15%, iar in ultimii ani s-a accelerat tot mai mult.

Slabirea campului magnetic – mai multe cazuri de cancer
Dr. Garry Glatzmaier, profesor de Fizica Pamantului la Universitatea California din Santa Cruz, afirma ca “miezul metalic lichid al planetei se misca continuu, pentru a se putea raci. Aceste miscari genereaza camp magnetic terestru. Dar miezul se misca si in directii opuse campului majoritar, care pot creste in intensitate, ducand in cele din urma la o inversare a Polilor magnetici ai planetei.

Aceasta inversare e precedata intotdeauna de o slabire a campului magnetic. Iminenta inversare a Polilor ar putea fi aratata si de extinderea Aurorei Polare care se observa numai la Polul Sud. Aceasta urmeaza sa se extinda si asupra Atlanticului de Sud.

Slabirea campului magnetic si cresterea in intensitate a radiatiilor telurice Hartmann duce, de asemenea, la inmultirea cazurilor de cancer. Dar pentru ca aceasta transformare se petrece nu numai la nivel planetar, ci si in intreg sistemul nostru solar, sa urmarim mai departe o statistica:

atmosfera planetei Marte creste rapid ; acum s-a dublat si a dus la defectarea lui Mars Observer in anul 1997. Luna isi “croseteaza” atmosfera proprie, care acum se intinde pe o suprafata de 6.000 km, fiind formata din compusi ai sodiului, dupa cum declara Alexei Dimitriev, cercetator rus.

Venus ne arata o crestere marcanta de intensitate luminoasa.

Jupiter sufera o modificare atat de puternica, incat s-a format un tub de radiatie ionizata intre el si un satelit. De asemenea, campul lui magnetic a crescut in intensitate de doua ori.

Uranus si Neptun au suferit recente inversari de poli si acum isi intensifica campul magnetic si devin tot mai stralucitoare. Activitatea vulcanica pe Terra a crescut cu 500% din 1875 incoace, iar campul magnetic al soarelui a crescut cu 230% din 1901.

Conform Academiei Nationale de Stiinte din Siberia (NASS), aceste schimbari se datoreaza intrarii Sistemului Solar intr-o zona cosmica cu o energie mult mai intensa. Plasma stralucitoare de la marginea Sistemului Solar a crescut recent de 10 ori in intensitate.

Cercetatorii rusi au studiat partea frontala a heliosferei si au observat acolo plasma stralucitoare, ca si cum intregul Sistem Solar a intrat intr-o zona cu o energie mult mai inalta, numita Centura Fotonica.

Pe langa toate acestea, Pentagonul scoate de la naftalina un raport, publicat pe 22 februarie 2004 in renumitul ziar The Guardian, avertizand populatia asupra problemei incalzirii globale si, bineinteles, a poluarii. Raportul vizeaza Casa Alba si mai ales pe controversatul George.

W. Bush, care s-a prezentat cu o atitudine “dosnica” in ceea ce priveste incalzirea globala si semnarea Protocolului de la Kyoto. Dar sa nu scapam din vedere ca SUA au “contributia” cea mai mare din lume in ceea ce priveste gazele de sera, aproximativ 40%.

Pe masura ce ne apropiem de anul 2012, vor avea loc mai multe schimbari la nivelul planetei, care vor provoca modificari radicale si bruste de clima si vor duce la anarhie, se arata in raportul Pentagonului.

Schimbarile climei, mai grave decat terorismul
In ianuarie 2004, David King a intrat in atentia intregului mapamond. David King este ministrul pe probleme stiintifice in Anglia si un mare om de stiinta. El i-a facut o vizita lui Tony Blair inainte de a publica articolul despre situatia critica in care planeta Terra se afla, acesta din urma spunandu-i sa pastreze tacerea asupra subiectului.

Considerand ca e o problema destul de grava, pe care intreaga omenire ar trebui sa o cunoasca, in ianuarie 2004, a publicat concluziile sale stiintifice in Jurnalul American de Stiinta. In articol, King spune: “Dupa parerea mea, schimbarile climatice sunt cele mai severe probleme de care se loveste intreaga umanitate, mult mai severe decat amenintarea terorista”.

O luna mai tarziu, s-a aflat ca si Pentagonul studia aceasta problema de cativa ani. Studiul Pentagonului a durat pana in octombrie 2003 si a fost dat publicitatii sub numele: “An Abrupt Climat Change Scenario and Its Implications for United States National Security”, adica “Scenariul Schimbarilor Climatice Abrupte si Implicatiile Asupra Securitatii Nationale a SUA”.

O simpla cautare pe Internet va poate lamuri asupra acestui subiect, documentul este scris in limba engleza si are 26 de pagini. Pentagonul a oferit publicitatii (inclusiv revistei National Geografic) o fotografie prin satelit a Polului Nord din anul 1970 si una din 2003, care dezvaluie ca peste 40% din calota polara nordica s-a topit in numai 33 de ani.

Ceea ce e mai rau este ca viteza de topire creste intr-o rata extrem de abrupta. Pentagonul a dovedit ca toate afirmatiile oficiale ale guvernelor diferitelor tari cum ca “calotele nu se topesc” sunt de fapt minciuni. Iar aceste minciuni sunt mai daunatoare decat cea mai mare amenintare pe care ar putea-o avea terorismul asupra Statelor Unite.

Multa informatie si de tot felul! Multi nu dau importanta, nu cred, altii afirma ca ar fi vorba de un soi de manipulare la nivel mondial si ca “Pentagonul asta spune numai bazaconii”, in timp ce altii sustin ca ar fi vorba de apocalipsa si sfarsitul lumii.

Poate ca, daca am putea sa ne situam undeva la mijlocul distantei dintre toate aceste afirmatii, am putea vedea mai clar situatia in care ne aflam. Cert este ca pe parcursul timpului au fost multi profeti si clarvazatori care au prezis fel si fel de lucruri despre acest an 2012.

Chiar si Edgar Cayce a vorbit de acest an ca fiind o bariera peste care nu poate trece in sedintele sale de autohipnoza si ca este o perioada de cotitura pentru intreaga civilizatie a planetei noastre. Cel mai important este cum vom trece acest… hop, cu lumina si iubire sau cu intuneric si amaraciune.

Stiintele initiatice spun ca stadiul de evolutie al omenirii determina modul in care o planeta se transforma si isi urmeaza cursul. Gandurile pozitive si sentimentele curate de iubire aduc dupa sine energii pozitive si schimbari benefice. E o lege veche, care intotdeauna isi va urma cursul: fiecare gand si fapta rezoneaza in tot universul, atragand dupa sine energii de acelasi fel! Nu degeaba Iisus Hristos a spus: “Iubiti-va intre voi asa cum eu v-am iubit!”.

Noi, romanii, ne-am obisnuit cu multa grasime si pe inima, si pe suflet. Si poate ca ar fi mai bine sa reducem nivelul de colesterol si sa inaltam sentimentul de iubire. In acest fel, am avea o inima mai sanatoasa si un suflet mai bogat! Ca, pana la urma, un infarct spiritual nu ne-ar duce prea departe sau, ca sa zic mai bine, prea sus.

Voi incheia acest articol parafrazandu-l din nou pe Albert Einstein, care a spus ca “viata insasi este magie, iar daca nu crezi asta, macar incearca sa o traiesti ca pe ceva magic”.Va doresc un weekend plin de lumina si iubire!

Preluat cu elemente ale civilizatiei Maya si calendarului mayas. Calendarul de 360 de zile. Este un ciclu de 1,872,000 de zile ce numara zilele incepand de la creatie (12 sau 14 august 3114 I.Hr, anul 0.0.0.0.0). Al 13-lea baktun al Marelui Ciclu va avea loc in 21, 23 decembrie 2012 (13.0.0.0.0).

Incepe in 11 august 3114 I.Hr si se termina in 21 decembrie 2012. Marea numaratoare mayasa este de 5125 de ani. Este 1/5 din ciclul de 26.000 de ani, acesta fiind divizat la randul lui in 13 parti (baktun sau 394 de ani), 20 de parti (katun) si 260 de parti (19.7 ani sau “mica numaratoare”).

13 katunuri reprezinta 256 de ani si baza Ciclului profetic al Profetiilor lui Katun. Denumit si Piatra Soarelui. Centrul reprezinta al cincilea soare, zeul Tonatiuh.

La ce ne putem astepta?
Pe scurt, ne putem astepta la cataclisme de proportii mari, schimbari severe si bruste de clima, regiuni inundate, acoperite de apa si o restructurare geofizica. Ce se va intampla din punct de vedere spiritual la nivel planetar, ramane de vazut. Exista cateva ipoteze vizavi de schimbarile in plan energetic si spiritual:

vise intense; creste sensibilitatea corpului uman ca rezultat al vibratiilor noi, mult mai inalte;

timpul se contracta; corpul fizic a inceput sa se schimbe, se creeaza un nou corp de lumina;

cresc abilitatile intuitive si de vindecare, dovada multimea de bioterapeuti aparuta in ultimul timp; structura interna a ochiului uman se transforma in functie de capacitatile latente ale fiintelor, nou-nascutii au capacitatea telepatica mult marita;

toate bolile incurabile ale secolului XX vor disparea, inclusiv SIDA si cancerul;

cea de-a cincea lume se sfarseste in 1987, a sasea Lume incepe in 2012 (conform mayasilor); vom depasi tehnologia, asa cum o cunoastem noi azi, vom depasi cunostintele actuale despre Timp si Spatiu, vom depasi necesitatea Banului, dupa ce vom trece rapid prin Dimensiunea a patra;

vom intra in Dimensiunea a cincea, planeta Terra si intreg Sistemul Solar se vor sincroniza cu Galaxia si intregul Univers, ADN-ul uman va fi reprogramat si imbunatatit si va avea 12 spirale in loc de doua.