Insula Serpilor
Insula Şerpilor

Citeste tot articolul
Crestinare cu spada.Crime in numele crestinismului.
Daca studiem putin istoria si din alt unghi, invadatori barbari au fost mici copii pe langa crimele barbarilor crestini impotriva „paganilor”. In ziua de azi majoritatea sarbatorilor crestine sint sarbatorile pagane, si nasterea lui Iisus Cristos este sarbatorita in ziua de Sol Invictus, sarbatoarea pagana, ca sa dau numai un exemplu.
Dar sa revenim la crimele pe care s-a construit crestinismul, lista fiind foarte lunga voi aminti doar numai cateva.
In anul 314, imediat dupa legalizarea sa, Biserica crestina ataca paganii. Prin edictul din 315 au fost distruse templele pagane si sacerdotii pagani asasinati.
In anul 324 imparatul Constantin declara Crestinismul ca unica religie oficiala a imperiului Roman. In Dydima, in Asia Menor, devasteaza oracolul zeului Apolo si tortureaza sacerdotii pana la moarte. Expluzeaza toti paganii de la muntele Athos si distruge toate templele pagane.
In 326 imparatul Constantin, urmand instructiunile mamei sale Elena, distruge templul zeului Ascelpio in Aigeai din Cilicia si multe temple ale zeitei Afrodita din Ierusalim, Afaka in Liban, mambre, Fenicia, Baalbek, etc. In anul 330 Imparatul Constantin fura comorile si statuile templelor pagane din Grecia pentru a decora Noua Roma (Constantinopolul), noua capitala a imperiului sau.
Citeste tot articolul
Crucea.Simbolistica.
Crucea este unul dintre simbolurile cele mai răspândite şi în acelaşi timp printre cele mai vechi. El se găseşte pictat sau scrijelit în peşterile preistoriei (epoca de piatră), iar în Europa preromană şi precreştină el a fost un simbol preferat al celţilor (monezile lor ne stau mărturie). Ştim însă cu siguranţă că el a fost un simbol legat de divinităţi odată cu apariţia civilizaţiilor istorice (scrise), exemplul primar fiind Egiptul, unde crucea coptă (ankh) o vedem adesea în mâna diverşilor zei egipteni reprezentaţi de oamenii acelor timpuri, sau pe sarcofagele şi pereţii mormintelor lor. Sensul ei era acela al vieţii (imortalităţii), de aceea interpretarea cea mai frecventă este aceea a unei alăturări a organelor sexuale stilizate (ansa reprezentând vulva, în continuarea căreia este ataşat penisul la capătul căruia sunt situate testiculele). La apariţia lui, creştinismul a integrat şi el simbolul acesta străvechi.
«Cruce» are două sensuri: un sens material, şi un sens moral.
Citeste tot articolul
Intrebari fundamentale.
De la originea vietii la sex, pina la imbatrinire si extraterestri, sint inca multe lucruri pe care nu le intelegem complet despre lumea in care traim. Dar care ar fi, la o adica, intrebarile cele mai importante pe care ni le punem si care ar fi raspunsul lor din partea oamenilor de stiinta, in clipa de fata? Prestigioasa revista New Scientist si-a pus ambele probleme si a incercat sa produca un clasament propriu, pe care il vom reproduce in continuare.
1. Cum a luat nastere viata?
In 1953, un set de experimente care aveau sa faca istorie au demonstrat ca unele dintre “caramizile” chimice care dau nastere vietii, precum aminoacizii, se pot forma spontan in conditii atmosferice despre care se considera ca ar fi prevalat pe Pamintul primordial. Din aceasta idee s-a inspirat teoria potrivit careia oceanele au format “supa primordiala” din care ar fi aparut cumva viata pe Pamint. Dar aceasta teorie are o mare lacuna care nu reuseste sa explice un paradox si el primordial, ilustrat popular prin intrebarea: “Cine a fost mai intii – oul sau gaina?”. Una dintre teoriile existente inainteaza ipoteza potrivit careia primele genomuri ar fi fost alcatuite din ARN (acid ribonucleic). Precum ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic), ARN este alcatuit dintr-un lant de acizi nucleici, dar din cauza proprietatilor sale chimice usor diferite, ARN-ul poate cataliza unele reactii fara sa aiba nevoie de proteine. Aceasta lume ARN autosuficienta este posibil sa fi fost suprimata de cea ADN in care traim.
Citeste tot articolul