Dracula – Legenda lui Vlad Tepes.

Se presupune că Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul s-a născut în 1431, mai probabil la curtea domnească din Târgovişte ca majoritatea voievozilor munteni, sau poate la Sighişoara în timp ce tatăl său se afla în Ardean între anii 1431–1436…(vezi: [1] (din păcate sursa, oricum controversată, este în limba germană)) numele lui oficial fiind „Valdislaus I Basarab-Luxemburg”, botezat în sfânta cristelniţă de la biserica „Sfânta Maria”.
El obişnuia însă să se semneze cu numele tatălui său, „Dracula”, fapt dovedit de o primă însemnare documentară de la Bucureşti, datată 20 septembrie 1459, şi de portretul datorat lui Odhsenbach Stambuch (Stuttgart).
Termenul de Dracula este derivat din românescul – Drăculea – fiul lui Dracul, tatăl său având acest titlu datorită decoraţiei, primită de la regele Ungariei, care înfăţişa un dragon.

Legendă

Scriitorul britanic Bram Stoker putea uşor consulta la Royal Library din Londra câteva din acele gravuri săseşti din secolul XV, ce se găseau şi în colecţiile de la British Museum, în care Vlad Ţepeş este descris ca un monstru, un vampir ce bea sânge de om şi un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces şi la cartea History of Moldavia and Wallachia a lui Johann Christian Engel, care îl descrie pe Vlad Ţepeş ca un tiran sângeros, ceea ce i-a dat probabil ideia să ia prinţul Valahiei ca model pentru personajul său fictiv, „Dracula„. Unii istorici au propus ideea că Stoker ar fi avut o relaţie de amiciţie cu un profesor maghiar de la Universitatea din Budapesta, Arminius Vambery (Hermann Vamberger), şi este posibil ca acesta să îi fi dat informaţii despre Vlad Ţepeş. Mai mult, faptul că Dr. Abraham Van Helsing îl menţionează pe prietenul său Arminius în romanul din 1897 ca sursă a cunoştinţelor sale despre Vlad al III-lea numit Dracula, pare să sprijine această ipoteză. Trebuie reţinut şi faptul că aceasta pare să fie singura cauză, neexistând o legătură reală între Vlad Drăculea din istorie (1431–1476) şi mitul literar modern al vampirului care este cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, menţiuni istorice şi experienţe personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de altă parte, merită menţionat faptul că detractorii politici principali ai lui Vlad – în general saşii – se foloseau de sensul de diavol al cuvântului drac pentru a umbri reputaţia voievodului. Astfel ar putea asocierea dintre cele două sensuri ale cuvântului, dragon şi diavol, să explice o legătură mai puternică între Vlad Ţepeş şi vampirism?

Tot Bram Stoker a avut ideia să asociaze acestei legende europene un animal sud-american: liliacul hematofag zis Vampir (Desmodus rotundus).

Originea poreclei „Ţepeş”

Citeste tot articolul

AICI

Abonare la Newsletter.